marți, 21 mai 2013

Link cu diferente intre Sinaiticus si Vaticanus

Criterii pentru selectia textelor manuscriselor in disputa

Daca nu avem originalul Bibliei care este criteriul pentru selectia textelor cu redare diferita din manuscrisele antice?
Dupa cum spun unii analisti, este posibil ca ambele Biblii vechi - despre care am vorbit - respectiv Codex Sinaiticus si Codex Vaticanus, au fost folosite de catre fractiunile rivale de la Conciliul de la Niceea, textul din Codex Sinaiticus fiind textul folosit de partida Eusebiana, iar textul din Codex Vaticanus fiind textul folosit de partida Athanasiana. Atat Eusebius din Cesareea cat si Athanasie din Alexandria au sustinut ca imparatul Constantin i-a insarcinat cu redactarea unui text biblic. Probabil primul a fost Athanasie (unii scriind ca mai apoi textul sau a fost respins din cauza corecturilor doctrinare), iar mai apoi Eusebiu.

Avand in vedere ca textele manuscriselor grecesti difera intre ele, raman perplex si inteleg revolta presbiterului Gaiu, din secolul II.
Daca Luceafarul lui Eminecu ar contine mai multe variante de redare sau chiar si numai doua, in loc de "Cobori in jos luceafar bland" sa fie "Vino in jos luceafar drag" intr-un volum din anul 2014, cred ca ne-am exprima dezacordul fata de cel care a facut modificarea, daramite sa vezi asa ceva in texte pe care le consideram "sfintele scripturi". Cam asa ceva avem la textele manuscriselor din sec II, copistii unora scot pe nedrept Luca 22:43,44, ca de ex. Codexul Sahidic Coptic. Asa ceva avem si la Codex Vaticanus 2Petru 1:1, unde s-a scos pe nedrept cuvantul Domn, pentru a-l inlocui cu cuvantul Dumnezeu. Dovada este Codex Sinaiticus unde avem "Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos", pentru ca la Codex Vaticanus sa observam ca avem "Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Christos" (2Petru 1:1). Ambele variante nu pot fi adevarate. Cineva a modificat textul. Ori Sinaiticus ori Vaticanus are dreptate.

"Ciurul lui J.J. Griesbach"
Renumitul comparator al manuscriselor antice, J.J. Griesbach, a formulat regula, ca manuscrisele cele mai vechi sunt cele mai apropiate de textul autograf (autorului), textele vechi actionand ca un ciur pentru cuvintele modificate sau strecurate in text mai tarziu. Regula are si exceptii de care trebuie tinut cont.
In acest caz, daca textul in cauza nu se incadreaza la sectiunea "exceptii de la regula", in mod normal, s-ar folosi modelul selectarii textului mai vechi, cel din Codex Sinaiticus, dat fiind ca aceasta copie este mai veche cu cc. 50 de ani fata de copia Codex Vaticanus.

Criteriul de seama, expus de JJ Griesbach: Sa fie cel mai vechi text
Cele mai vechi manuscrise sunt cele mai apropiate de sursa primara. Deci textele din secolul I si prima parte din secolul II (-150) ar fi cele mai apropiate (ma refer la textele crestine - zise Noul Testament). Apoi cele din a doua parte a secolului II si prima parte a secolului III (150-250) si abia cele din a doua parte a secolului III si prima parte a secolului IV (250-350). Textele de dupa 350 nu prea au 'autoritate' exceptie fiind acele texte care au copiat manuscrise de inainte de anul 350, ca de exemplu Codex Khabouris.

Al doilea criteriu de seama ar fi sa fie cat mai apropiate de locul scrierii. De exemplu, un text scris de un autor din Cluj in sec. XVII va fi fost mai greu de falsificat la copiere in acest oras, dat fiind apropierea textului original, cu care putea fi confruntat. Insa daca o copie a acelui text din Cluj ar fi fost expediat la Londra si copiat din nou acolo, posibilitatea falsificarii lui ar fiavut mai multe reusite. De aceea textele estice sunt considerate mai bune ca textele vestice.

Al treilea criteriu de seama este ca textele sa nu fi fost traduse. Textele netraduse sunt mai aproape de sensul din original.

Al patrulea criteriu este raportarea copistului la textul tradus - ceea ce a spus si presbiterul Gaius din sec. II - sa nu aiba tendinte eretice fata de text, adica sa nu se apuce de corectat textul, din diverse motive.

MANUSCRISELE ANTICE AU FOST CORECTATE DE DIFERITI CORECTORI AI BISERICII
Codex Sinaiticus is designated by siglum א, and Codex Vaticanus by alpha character B. The following represent scribal corrections:
א* – original text of Codex Sinaiticus before scribal correction(s)
TEXTUL ORIGINAL AL CODICELUI SINAITIC INAINTE DE CORECTIA SCRIBALA

א1 – first corrector of Codex Sinaiticus
PRIMUL CORECTOR AL CODICELUI SINAITIC

א2 – second corrector of Codex Sinaiticus
AL DOILEA CORECTOR AL CODICELUI SINAITIC

B* – original text of Codex Vaticanus before scribal correction(s)
TEXTUL ORIGINAL AL CODICELUI VATICAN INAINTE DE CORECTIA SCRIBALA

B1 – first corrector of Codex Vaticanus
PRIMUL CORECTOR AL CODICELUI VATICAN
B2 – second corrector of Codex Vaticanus
AL DOILEA CORECTOR AL CODICELUI VATICAN

http://en.wikipedia.org/wiki/Differences_between_codices_Sinaiticus_and_Vaticanus



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu