Unii evită să folosească anumite cuvinte, ca de exemplu "religie", "dumnezeu", "elohim", etc.. Ei susţin că nu sunt corecte.
După ce Dumnezeu a încurcat "limbile", românii văd "un cal roşu", iar maghiarii văd "un roşu cal". Care expresie o fi "corectă" şi după ce criteriu?
Azi mă voi opri asupra unui nou cuvânt "contestat": Dumnezeu, în ebraică ELOHIM. Cică cuvântul Dumnezeu nu este bun, fiindcă a fost inventat de păgâni. Dar oare păgânii l-au inventat, nu Dumnezeu când a încurcat limbile?
Aş putea să spun şi eu că nu ar trebui să mai folosim cuvântul "Elohim" cu privire la Dumnezeu deoarece are terminatia în plural şi ar putea fi băbuit că e un cuvânt ce promovează politeismul, nu-i aşa? Însă evreii au mai multe cuvinte care se termină la plural, fară să implice neaparat un plural numeric, de exemplu "tinereţe" sau "bătrâneţe", care ambele sunt la plural. De exemplu daca în română scriem "David a fost curajos din tinereţea lui" evreii scriu "David a fost curajos din tinereţile (neurim) lui." Pentru noi e ciudat, pentru ei nu.
Pentru "tinereţe" avem două forme de plural în ebraică:
În stat absolut avem "neurim" - tinereţe, adolescenţă.
În stat construit avem "neurei" - tinereţea lui.
După ce Dumnezeu a încurcat "limbile", românii văd "un cal roşu", iar maghiarii văd "un roşu cal". Care expresie o fi "corectă" şi după ce criteriu?
Azi mă voi opri asupra unui nou cuvânt "contestat": Dumnezeu, în ebraică ELOHIM. Cică cuvântul Dumnezeu nu este bun, fiindcă a fost inventat de păgâni. Dar oare păgânii l-au inventat, nu Dumnezeu când a încurcat limbile?
Aş putea să spun şi eu că nu ar trebui să mai folosim cuvântul "Elohim" cu privire la Dumnezeu deoarece are terminatia în plural şi ar putea fi băbuit că e un cuvânt ce promovează politeismul, nu-i aşa? Însă evreii au mai multe cuvinte care se termină la plural, fară să implice neaparat un plural numeric, de exemplu "tinereţe" sau "bătrâneţe", care ambele sunt la plural. De exemplu daca în română scriem "David a fost curajos din tinereţea lui" evreii scriu "David a fost curajos din tinereţile (neurim) lui." Pentru noi e ciudat, pentru ei nu.
Pentru "tinereţe" avem două forme de plural în ebraică:
În stat absolut avem "neurim" - tinereţe, adolescenţă.
În stat construit avem "neurei" - tinereţea lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu