vineri, 12 februarie 2016

Pasajele numite "Severin"

Pentru cercetatorii sinceri si interesati de adevar, textul necorupt al Bibliei prezinta un mare interes. Iata de ce versiunile cele mai vechi, pastrate chiar si fragmentar, au o importanta deosebita.


A fost odata un manuscris numit "Severin", in onoarea imparatului Romei, Severus, care a construit o sinagoga evreilor din Roma si a innapoiat unul din sulurile luate de catre romani din templul din Ierusalim, in anul 70 e.n.. Deoarece a fost luat din templu, probabil avem de a face cu textul standard, textul cel mai vechi, de pe timpul lui Moise, text care se pastra in templu.


Imparatul Septimius Severus



Ethelbert William Bullinger, 15 Decembrie 1837 - 6 Iunie 1913, a fost stranepotul unui reformator elvetian pe nume Heinrich Bullinger.



A fost editor principal al traducerii Bibliei numita The Companion Bible (publicată în 6 părți, intre 1909-1922), ISBN 0-8254-2177-2. Acesta a fost completata după moartea sa de asociații săi.

La finalul traducerii The Companion Bible sunt niste note biblice foarte interesante.



In una din aceste note aflam despre existenta pasajelor "severin".



Iata textul in engleza:

THE READINGS CALLED SEVERIN.

This Is Appendix 34 From The Companion Bible.

"Josephus tells us (Life, § 75) that Titus brought away with him from Jerusalem the codices (or manuscripts) that were in the Temple. These were among the spoils he took to Rome, and were deposited in the royal palace, about A.D. 70.
About A.D. 220 the Emperor Severus, who built a synagogue in Rome which was called after his name, handed over the codex of the Pentateuch to the Jewish community.
Both codex and synagogue have perished, but a list of thirty-two passages is preserved in the Massorah, wherin this codex differed in letters and words from other codices. There are two lists extant: one (prior to A.D. 1280) in the possession of the Jewish community of Prague, and the other in the Paris National Library (number 31, folio 399 a). But there are other Severin preserved, which are noted in the margin of this edition."


The following is the complete list. Those that affect the sense and furnish instruction are referred to in the margin, in notes on the passages affected. Some of them relate only to spelling, and have no instruction in them. ¹

1. Gen. 1:31.
2. Gen. 3:21*.
3. Gen. 18:21*.
4. Gen. 24:7*.
5. Gen. 25:33*.
6. Gen. 27:2.
7. Gen. 27:7.
8. Gen. 36:5.
9. Gen. 36:10.
10. Gen. 36:14.
11. Gen. 43:15.



12. Gen. 45:8*.
13. Gen. 46:8.
14. Gen. 48:7.
15. Ex. 12:37.
16. Ex. 19:3.
17. Ex. 26:27.
18. Lev. 4:34.
19. Lev. 14:10.
20. Lev. 15:8.
21. Num. 4:3.
22. Num. 15:21.



23. Num. 30:12.
24. Num. 31:12.
25. Num. 36:1.
26. Deut. 1:26.
27. Deut. 1:27.
28. Deut. 3:20.
29. Deut. 22:6.
30. Deut. 29:22.
31. Deut. 29:22.
32. Deut. 32:26.

____________________________
¹ For futher information see Ginsburg's Introduction to the Hebrew Bible, pages 409-20.

Sa vedem nota nr 34 (Appendix 34)
CITIRILE NUMITE SEVERIN
Josephus ne spune (Life, § 75), cum a adus Titus departe cu el de la Ierusalim codicele (sau manuscrise), care au fost în Templu. Acestea au fost printre prada ce le-a luat la Roma, și au fost depozitate în palatul regal, in aproximativ 70 AD.
Pe la 220 AD împăratul Severus, care a construit o sinagoga in Roma, care a fost numita după numele său, a predat codexul Pentateuhului comunității evreiești.
Atât codexul cat și sinagoga au pierit, dar o listă de treizeci și doua de pasaje este păstrata în Massorah, unde acest codex diferea în litere și cuvinte de alte manuscrise. Sunt două liste existente: una (înainte de 1280 d.Hr.) în posesia comunității evreiești din Praga, și cealaltă în Biblioteca Națională din Paris (nr 31, 399a folio.). Dar există si alte (citate) Severine conservate, care sunt notate pe marginea acestei ediții.
Cele care afectează sensul și furnizează instrucțiuni sunt menționate pe margine, în notele de la pasajele afectate. Unele dintre ei se referă numai la ortografie, și nu au nici o instruire în ele. ¹
1. Genesis 1:31.
2. Genesis 3:21*.
3. Genesis 18:21*.
4. Genesis 24:7*.
5. Genesis 25:33*.
6. Genesis 27:2.
7. Genesis 27:7.
8. Genesis 36:5.
9. Genesis 36:10.
10. Genesis 36:14.
11. Genesis 43:15.
12. Genesis 45:8*.
13. Genesis 46:8.
14. Genesis 48:7.
15. Exodus 12:37.
16. Exodus 19:3.
17. Exodus 26:27.
18. Leviticus 4:34.
19. Leviticus 14:10.
20. Leviticus 15:8.
21. Numbers 4:3.
22. Numbers 15:21.
23. Numbers 30:12.
24. Numbers 31:12.
25. Numbers 36:1.
26. Deuteronomy 1:26.
27. Deuteronomy 1:27.
28. Deuteronomy 3:20.
29. Deuteronomy 22:6.
30. Deuteronomy 29:22.
31. Deuteronomy 29:22.
32. Deuteronomy 32:26.
¹ Pentru mai multe informatii se va vedea Ginsburg Introducere In Biblia Ebraica, paginile 409-20

Autor: Ch. D. Ginsburg
Titlul lucrarii: Introduction to the Hebrew Bible
Ch. D. Ginsburg, Introducere la ediția Masoretico-critică a Bibliei ebraice



Intrebare:
Are cineva aceasta carte, mentionata la aceasta nota? Il rog sa ma contacteze: bibliaantica@yahoo.com

O alta mentiune a acestor pasaje:

"Oamenii care copiau Scripturile Ebraice înainte de Hristos şi în vremea Sa, erau numiţi scribi sau soferimi. Unii dintre ei copiau şi transmiteau textul Scripturilor Ebraice luându-şi libertatea de a modifica textul. Masoreţi din perioada de după Hristos, nu făceau schimbări, iar pe marginea manuscriselor lor făceau adnotări asupra textului pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor făcute de soferimi. Ei indicau cele unsprezece puncte particulare ale soferimilor, adică cele unsprezece cuvinte sau expresii ale textului ebraic, însemnate cu puncte deasupra şi dedesubtul lor. Unele dintre aceste puncte particulare nu au nici o influenţă asupra traducerii româneşti sau asupra interpretării, dar altele au şi ele sunt importante. Soferimii şi-au permis ca, din superstiţia de a nu pronunţa numele Iehova, să îl înlocuiască cu Adonai (Domnul), de o sută treizeci şi patru de ori şi cu Elohim (Dumnezeu), de şaptesprezece ori. Masora (comentarii marginale făcute pe textul masoreţilor), indică aceste schimbări. Printre altele, după o adnotare a Masorei, soferimii sau anticii scribi, sunt acuzaţi de a fi adus cel puţin optsprezece amendamente (corecturi). Ca exemplu pentru aceasta, citiţi paragraful 1, pagina 274 din cartea engleză „Lumea Nouă”, referitor la Iov 32:3. Masora aminteşte şi treizeci şi două de pasaje care diferă în traducerea referitoare la un codice important şi care sunt numite (pasajele) „Severin”. Şi în acest caz, unele dintre aceste traduceri privesc doar particularităţi nesemnificative cum ar fi ortografia, dar altele denunţă eroarea scribilor în unele puncte în care este implicat sensul versetelor.
După perioada soferimilor şi a multiplelor lor schimbări în textul Scripturilor Ebraice, probabil că manuscrisele ebraice au fost fixate deja în cel de-al doilea secol după Hristos. Textul ebraic pe care îl cunoaştem acum din manuscrisele existente şi din ediţiile tipărite ale Scripturilor Ebraice, este acela al aşa-numitului „text masoretic”. De obicei i se atribuie dezvoltarea în perioada dintre cel de-al şaselea şi cel de-al optulea secol după Hristos."

(de pe internet)

2 comentarii:

  1. Ați scris că „Abia apoi urma sabatul de ziua a saptea care cadea pe 17 nisan”, ceea ce este eronat din start. Dacă 17 Nissan era sabat automat și ziua de 10 nissan era sabat săptămânal ceea ce e imposibil că în 10 Nissan se alegeau sau se cumpărau mieii, ceea ce era interzis în sabatul săptămânal, și era o poruncă ce nu se putea amâna pe altă zi.
    Apoi cu trei zile și 3 nopți vezi că atât acolo cât și la Iona sunt folosite cuvinte ebraice în care ziua e definită fie de 24 ore sau parte din zi care era considerată zi la numărare în evreiește.

    RăspundețiȘtergere