luni, 5 octombrie 2020

Oare duminica va fi semnul fiarei şi sabatul va fi semnul lui Dumnezeu?

 Dragi fraţi şi surori,

Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos!

Oare duminica va fi semnul fiarei şi sabatul va fi semnul lui Dumnezeu?

 

Nu, semnul fiarei va fi ateismul, care va fi obligatoriu în zilele când va domni Antichrist. Şi ateismul va fi legiferat şi implementat prin obligativitatea purtării microcipului. Ateii nu vor ţinea cont nici de sabat şi nici de duminică.

 

Unii întreabă: Atunci de ce vorbeşte Scriptura de sabat, prin Domnul Isus în Matei 24:20 şi Apocalipsa 1:10 şi prin profetul Isaia, la Isaia 66:23 şi Isaia 56:1-8?

 

Biblic vorbind, Matei 24:20 se referă la perioada distrugerii Ierusalimului din primul secol AD şi un frate adventist în vărstă, de la mine din localitate a recunoscut ca aşa este. Deci nu este o profeţie despre tipurile care ne aşteaptă, ci o profeţie care i-a vizat pe creştinii evrei, ce erau avertizaţi cu privire la lucrurile ce îi aşteaptau, conform profeţiei din cartea profetului Daniel. Nu scoateţi versetele din context! Sâmbătarii sinceri şi bine informaţi, care cunosc Biblia din fir în fir, recunosc că aşa este.

 

Apocalipsa 1:10 nu se referă nici la Sabat, nici la Dumninică, ci la un viitor îndepărtat, apocaliptic, profeţit încă din Vechiul Testament, este o zi a judecăţilor, o zi a răzbunării asupra celor împotrivitori faţă de Dumnezeu, dar şi o zi de eliberare şi răsplătire a celor credincioşi, nu este vorba despre o zi de odihnă.

 

A se compara cu Ioel 2

 

1. "Sunaţi din trâmbiţă în Sion! Sunaţi în gura mare pe muntele Meu cel sfânt, ca să tremure toţi locuitorii ţării. Căci vine ziua lui Yehowah, este aproape!"

2. O zi de întuneric şi negură mare, o zi de nori şi de întunecime. Ca zorile dimineţii se întinde peste munţi un popor mare şi puternic, cum n-a mai fost din veac şi nici în vremurile viitoare nu va mai fi.

3. Arde focul înaintea lui şi pâlpâie flacăra după el. Înaintea lui, ţara era ca o grădină a Edenului, şi după el este un pustiu sterp: nimic nu-i scapă....

30. Voi face să se vadă semne în ceruri şi pe pământ: sânge, foc şi stâlpi de fum;

31. soarele se va preface în întuneric, şi luna, în sânge, înainte de a veni ziua lui Yehowah, ziua aceea mare şi înfricoşată. (A se compara cu Matei 24:29 şi Apocalipsa 8:12)

32. Atunci oricine va chema numele lui Yehowah va fi mântuit. Căci mântuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a făgăduit Yehowah, şi între cei rămaşi pe care-i va chema Yehowah.

 

În această mare şi înfricoşată zi de judecată se acţionează prin nişte plăgi teribile şi mondiale, şi în această zi în care se produc toate acestea apostolului Ioan i s-a permis să se uite, pentru a ne transmite nouă avertizările şi semnele acelui timp. Sâmbătarii sinceri şi bine informaţi, care cunosc Biblia din fir în fir, recunosc că aşa este.

 

Un alt text greşit interpretat este  Isaia 56:1-8. De ce vedeţi doar sabatul, nu şi arderile de tot şi jertfele?

1 ,,Aşa vorbeşte Yehowah: Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.

2 Ferice de omul care face lucrul acesta, şi de fiul omului care rămîne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu -l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă nici un rău!

3 Străinul care se alipeşte de Yehowah, să nu zică: ,Yehowah mă va despărţi de poporul Său!` Şi famenul să nu zică: ,Iată, eu sunt un copac uscat!`

4 Căci aşa vorbeşte Yehowah: ,Famenilor, cari vor păzi Sabatele Mele, cari vor alege ce-Mi este plăcut, şi vor stărui în legămîntul Meu,

5 le voi da în Casa Mea şi înlăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bune de cît fii şi fiice; le voi da un nume vecinic, care nu se va stinge.

6 Şi pe străinii, care se vor lipi de Yehowah ca să-I slujească, şi să iubească numele lui Yehowah (ceea ce mulţi sâmbătari nu fac, din contră detestă numele lui Yehowah, dacă le spui de el, şi chiar mai mult un sâmbătar director de la Sola Scriptura spunea chiar că Dumnezeu nici nu are nume), pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pîngărească, şi vor stărui în legămîntul Meu,

7 îi voi aduce la muntele Meu cel sfînt, şi-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.``

8 Aşa vorbeşte Stapanul Yehowah, care strînge pe cei risipiţi ai lui Israel: ,,Voi mai strânge şi alte popoare la cei strânşi acum din el.``

 

Acest text se referă la perioada în care mai exista Templul şi jertfele, versetul 7 este lămuritor: "îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt, şi-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele."

 

Iar Isaia 66:23 este o profeţie cu privire la viitor. În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea - zice Yehowah.

Textul devine clar, dacă citim ce urmează, care arată judecăţile de înainte de începerea împărăţiei de o mie de ani:

24. Şi, când vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură."

Da, atunci va fi reinstituit sărbătoarea lunii noi şi cea a sabatului pentru toţi locuitorii lumii care au mai rămas. Dar până atunci nu avem o poruncă clară înacest sens, cum se precipită unii să creadă.

 

În timpul sfârşitului în care trăim nu lupta pentru sabat este vitală, cum cred sâmbătarii de diferite confesiuni, ci lupta cu păcatul şi cu ateismul neo-marxist care promovează păcatul şi lupta împotriva lui Dumnezeu.

 

Ce este păcatul? 

Când vorbim de mântuire, în sensul biblic, ea se referă la mântuirea (salvarea) din starea de păcat şi moarte.

Mai întâi să vedem ce este păcatul?

Biblia descrie un păcat ca fiind o greşeală, iar orice greşeală este o "fărădelege" (fără de lege) în ochii lui Dumnezeu: 1Ioan 3:4. Păcatul este o greşeală, care se manifestă printr-o eroare de gândire însoţită de un act eronat, care provoacă daune personale şi colaterale.

 

Ce este legea, cui se da si de ce s-a dat ea (scopul ei)? 

Dumnezeu este Legiuitorul suprem. Legile lui Dumnezeu sunt porunci, care îi învaţă pe oameni ce este păcatul şi cum trebuie el evitat: 1Timotei 1:9, Romani 3:20. Aceste legi care sunt didactice, preventive şi corective, s-au dat pentru folosul şi fericirea oamenilor, pentru pacea, buna orânduială şi prosperitatea societăţii în care trăiesc şi în mod special pentru a-i pregăti pe oameni pentru regatul fără de păcat a lui Dumnezau care va veni pe pământ: Isaia 48:17-19, Matei 6:9, 1Corinteni 6:9,10.

 

De ce s-au dat poporului lui Dumnezeu din antichitate, legi atat de aspre? 

Poporului lui Dumnezeu din antichitate, i s-au dat anumite legi aspre, ca legea talionului, legile cu privire la păstrarea sănătăţii fizice şi mentale, a curăţiei spirituale, etc.; înseamnă acest lucru că Dumnezeu este rău (Exodul 21:22-25, Exodul 21:17, Exodul 22:18-20)? Nu, ci aceste legi au fost legi didactice, preventive şi corective, ele aveau menirea de a arăta gravitatea unor păcate în ochii lui Dumnezeu: Romani 7:13. Dacă oamenii ar fi ascultat de legile lui Dumnezeu, nimeni nu ar fi trebuit să sufere aceste consecinţe dramatice: Deuteronom 30:19.

 

De ce s-a schimbat Legea şi cum a fost posibil aşa ceva? 

Biblia ne învaţă că odată cu schimbarea preoţiei Aaronice a avut loc şi o schimbare a legii: Evrei 7:12, Luca 16:16. Până la începerea misiunii Domnului nostru Isus Christos, legea a avut un rol de îndrumător, dar acest rol l-a cedat Fiului lui Dumnezeu, care a fost "Profetul" prezis de Moise: Galateni 3:18-29, Deuteronom 18:15-19. Schimbarea legii nu se putea face fără a intra sub incidenţa penală a legii, act pe care şi l-a asumat Fiul lui Dumnezeu, luând blestemul legii asupra Lui: Galateni 3:13, 2Corinteni 5:21. Însa sensul schimbării nu este în sensul de ceva ce nu a mai fost, nu în sensul unui produs complet nou, ci în sensul de "înnoit" (Matei 19:28): lucruri vechi + lucruri noi= înnoirea (actualizarea) legii, pe temeiul unui nou legământ. Această schimbare s-a făcut pe temeiul promisiunii lui Dumnezeu faţă de Avraam, pentru a înlesni împăcarea şi intrarea tuturor naţiunilor într-o relaţie apropiată cu Dumnezeu, Creatorul lor: Geneza 22:18, Galateni 3:14, Efeseni 2:10-22, Coloseni 2:8-14, 2Corinteni 3:2-13. Noua lege, denumită "legea lui Christos", "legea împărătească" şi "legea slobozeniei" dezleagă anumite porunci vechi, ţine pe mai departe anumite porunci vechi şi în acelaşi timp aduce anumite porunci noi: 1Corinteni 9:21, Galateni 6:2, Iacov 2:8,12, Ioan 5:16-18, Marcu 7:18-23, Matei 19:16-19, Matei 5:31-48, Matei 13:52. 

La fel se va întâmpla şi la instaurarea Legii toiagului de fier în împărăţia de o mie de ani, anumite legi din legea lui Moise vor fi reactivate, iar anumite legi din actuala lege a lui Christos, vor fi anulate.

Schema Legii toiagului de fier: Anumite legi din Legea lui Moise + Anumite legi din Legea lui Christos = Legea toiagului de fier

 

Câte tipuri de păcate sunt?

Sunt două tipuri de păcat. Păcatul care se iartă şi păcatul care nu se iartă. De reţinut: Nu orice păcat se iartă, sunt oameni care s-au întinat cu păcate de neiertat, căci sunt două categorii de păcate, păcate ce se pot ierta şi păcate ce nu se pot ierta: Matei 7:6, Matei 12:31,32, 1Ioan 5:16.

 

Cum trebuie privit lupta cu păcatul?

În lupta cu păcatul trebuie să fim categorici şi să respingem orice formă de păcat ştiind că oamenii lui Dumnezeu au putere de sus pentru a rezista păcatelor: 1Ioan 3:6,9, 1Ioan 5:18. Dacă totuşi păcătuim, aceste păcate trebuie să fie din cauza imperfecţiunii firii noastre, ele nu trebuie să fie voite, ele trebuie să vină foarte rar, ca un fel de „accident” neintenţionat în viaţa noastră şi nu ca să facă parte din modul nostru de viaţă; însă trebuie ca după aceea să ne căim sincer şi adânc, să ne silim să evităm pe viitor păcatul comis, cerând harul lui Dumnezeu prin sfatul şi sprijinul fratilor: Iacov 5:16, Romani 8:31-39.

Mai trebuie să ştim ce este moartea: un blestem şi un vrăjmaş. Este un blestem, deoarece ne face să suferim şi un vrăjmaş deoarece se luptă împotriva noastră. Numai prin Domnul Isus avem asigurată biruinţa. Cine se luptă fără El, este condamnat eşecului.

 

 

duminică, 4 octombrie 2020

Sună din trambiţă! Fii un străjer al lui Dumnezeu! Fii un erou al credinţei!

Dragi fraţi şi surori,

Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos!

 

Sună din trambiţă! Fii un străjer al lui Dumnezeu! Fii un erou al credinţei!

 

Dumnezeu ne iubește (Ioan 3:16) și dorește să fim salvați (2 Petru 3: 9). Prin Biblie, Sfânta Scriptură, Dumnezeu ne-a avertizat de asemenea, de evenimentele catastrofale care vin! Prin Biblie, El ne îndeamnă să fugim de mânia care vine (Ioan 3:36) şi să fim eroi ai credinţei, salvându-ne şi salvând şi pe alţii!

 

Orizonturile profetice din Biblie arătau spre extraordinara profeţie despre cele 70 de săptămâni de ani şi venirea lui Mesia. Sunt nişte învăţămintele ce le putem trage.

 

Profeţia din capitolul 9 al cărţii profetului Daniel fixează clar derularea unor evenimente, care s-au împlinit cu exactitate.

  Aceasta era o profeţie privitoare la Israel şi fixa 70 de săptămâni de ani începând “de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), Cârmuitorul” (Daniel 9:25).

 

Cuprinsul profeţiei

 

În versetele 24-27 găsim că “70 de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău”, grupate în două perioade, 69 de săptămâni şi 1 săptămână (69+1=70).

 

Aceste săptămâni începeau de la “De la darea poruncii pentru rezidirea Ierusalimului” şi includeau “şapte săptămâni şi şase zeci şi două de săpămâni (7x7 + 62x7 ) arătând când anume va apare Mesia şi apoi ultima săptămână despre care se spunea că la jumătatea ei El avea să fie “stârpit”.  Făcând calculul de 69×7=483 de ani, aceştia sunt calculaţi de la decret şi până la venirea lui Mesia.

 

Când s-a dat decretul pentru rezidirea Ierusalimului, ca cetate de scaun al Iudeei, cu ziduri şi porţi de apărare? Aceasta a fost dată la porunca regelui persan Artaxerxe la cererea lui Neemia: “…trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, CA SĂ O ZIDESC DIN NOU” (Neemia 2:5). Data acestui decret este: “luna Nisan a anului al douăzecilea al împăratului Artarxerxe” adică luna Nisan 445 î.H.

 

Evanghelistul Luca ne prezintă botezul Domnului Isus (Luca 3), care avea să fie Uns (consacrat) la Iordan prin Duhul Sfânt al Tatălui ceresc pentru a fi "Cârmuitorul" prezis de prorocul Daniel.  Prin inspiraţie divină, el notează că acest lucru s-a întâmplat “în cel de-al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu Cezar” (Luca 3:1). Împăratul Tiberiu şi-a început domnia la 19 august anul 14 d.H., al cinsprezecilea an fiind în anul 29 d.H., exact 483 de ani de la porunca pentru rezidirea Ierusalimului.

 

După ce nu a fost recunoscut de popor ca Mesia, Domnul Isus s-a pregătit temeinic pentru ceasul sfârşitului său, ştiind toate ce urmau să vină (Ioan 2:4; 7:8; 8:20). Nu i-a fost greu să trăiască trei ani şi jumătate cu gândul că va fi "stârpit" şi încă groaznic, după cum vedem în consemnările din Evanghelia după Ioan, era tulburat:

 

“Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată, izbăveşte-Mă din ceasul (subl. ns.)  acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul  acesta!” (Ioan 12:27).

 

Acest zbucium îl vedem cel mai bine descris în Gărdina Gheţimani:

Luca 22:39. După ce a ieşit afară, S-a dus, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.

40. Când a ajuns la locul acela, le-a zis: "Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită."

41. Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roage,

42. zicând: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta."

43. Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.

44. A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ.

45. După ce S-a rugat, S-a sculat şi a venit la ucenici; i-a găsit adormiţi de întristare

 

În acelaşi timp cunoştea şi soarta Ierusalimului şi a întregii ţări, căci văzând cetatea măreaţă a izbucnit în plâns ştiind ce o aşteaptă:

 

”Dacă ai fi cunoscut şi tu măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile; te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” (Luca 19:42-44).

 

Cărturarii Ierusalimului ştiau că se împliniseră cei 483 de ani şi toată lumea era în fierbere, că venise vremea profeţiei rostită de Zaharia: Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe. (Zaharia. 9:9; Matei 21:4-5).

 

Luca 3:15. Fiindcă norodul era în aşteptare şi toţi se gândeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul,

16. Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

 

De ce nu a fost acceptat ca Mesia? Fiindcă cărturarii vremii aveau o altă viziune despre Mesia. Ei luau din profeţii numai ce le plăcea, ce îi încânta, vedeau doar un biruitor şi un cuceritor, deşi Sfintele Scripturi arătau clar că Mesia va fi prima dată un om al suferinţei şi apoi un biruitor, un smerit şi apoi un cuceritor. De aici putem învăţa o lecţie importantă: să nu luăm din profeţiile Sfintelor Scripturi numai ce ne place.

 

La fel vedem şi azi nişte cărturai selectivi, care iau doar ce le place din profeţiile despre finalul lumii acesteia şi că datorită lor mulţi se încurajează spunând că ei vor „viziona din cer” evenimentele finale ale lumii, deşi profeţiile Bibliei nu arată asta. Adică, spun ei prima dată va fi răpirea Bisericii şi apoi vaiurile de pe pământ, ceea ce Biblia nu arată. Profeţiile sfârşitului arată clar că credincioşii vor trece prin aceste vaiuri, fiind ocroţiti ca evreii în timpul plăgilor din Egipt şi vor fi persecutaţi de „Faraonul” acelui timp, Antichristul, cu ură dispreţuitoare, violenţă şi greutăţi economice, dar ei vor supravieţui, pe când Antichrist şi gloata lui va pieri.

 

Ne place să citim mult şi să cunoaştem multe, atenţie deci după cine ne luăm, după oameni cu idei selective sau după totalitatea mesajului din Sfintele Scripturi.

 

Recapitularea evenimentelor viitoare:

  

Globalizarea va aduce cu sine apariţia statelor mari, continentale (şapte la numar) şi în cele din urmă la războiul pentru supremaţie (Al Treilea Război Mondial), dintre Est şi Vest. Războiul va fi declanşat de estici, dar va fi câştigat de vestici, care vor fi mai dotaţi din punct de vedere tehnologic.

Va fi un război între puterile din Est şi puterile din Vest, întrebuinţându-se rachete intercontinentale, cu focoase nucleare. Vor câştiga aceia care au rachete mai performante, având viteză şi precizie mai mare şi un radar pe măsură şi desigur spionaj care să cunoasca toate dotările şi slăbiciunile părţii adverse. Un frate spune că va fi un război de o noapte, iar dimineaţa se va semna armistiţiul. Dacă va fi aşa, sau nu, nu ştim.

Apocalipsa 13:1-4

https://en.wikipedia.org/wiki/Continental_union

În curând Statele Unite Ale Europei

https://www.agerpres.ro/politica/2017/08/14/presedintele-parlamentului-ungariei-in-europa-s-a-declansat-un-atac-la-adresa-statelor-nationale-21-40-14

Română

https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Europei

Maghiară

https://hu.wikipedia.org/wiki/Eur%C3%B3pai_Egyes%C3%BClt_%C3%81llamok

Engleză

https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_of_Europe

 

Acest război va aduce cu sine ridicarea lui Antichrist, un lider din Vest, care va ajunge un VIP politic mondial, ajungând lider unic al lumii, recunoscut şi de estici, după ce vor pierde războiul. În aroganţa sa, acest lider mondial va porni la schimbarea legilor etico-morale antice şi instalarea unei dictaturi neo-marxiste, utopice, ateiste.

Daniel 7:25. El (Antichristul) va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea;

 

Instaurarea păcii şi stabilităţii mondiale va fi implementată prin reducerea drastică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Războaiele şi atacurile teroriste vor face ca pacea şi securitatea să primeze - 1Tesaloniceni 5:3, oferind în schimbul ei drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

După al Treilea Război Mondial politicienii lumii conduşi de Antichrist vor face o nouă ordine planetară aparent stabilă şi vor declara pacea şi stabilitatea planetara prin măsurile drastice ce se vor lua.

1.   Desfiinţare tuturor religiilor tradiţionale şi instaurarea unei religii ateiste, forţată asupra tuturor printr-o lege mondială

2.   Promovarea ateismului pe toate legile, căile şi mijloacele, iar după aceea închinarea la VIP-ul politic, Antichist şi unei icoane instituite de el

Apocalipsa capitolul 17

 

În această perioadă se va produce Marea Apostazie, prezisă de apostolul Pavel.

2 Tesaloniceni 2:3. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării,

 

Va fi şi o Mare Prigoană (Asuprirea sfinţilor).

Daniel 7:25. El (Antichristul) va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.

 

Divinizarea sau cultul Antichristului este o mărturie importantă despre timpurile din urmă.

2 Tesaloniceni 2

1. Cât priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor,

2. să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar.

3. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării,

4. potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte "Dumnezeu" sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.

5. Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, când eram încă la voi?

6. Şi acum ştiţi bine ce-l opreşte ca să nu se descopere decât la vremea lui.

7. Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei.

8. Şi atunci se va arăta acel nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

9. Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase

10. şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.

11. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună,

12. pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.

 

Dumnezeu va face o ultimă avertizare în acel timp, folosind Biserica sa şi cei doi martori, care vor fi martirizaţi. Atunci se va produce răpirea. Cei care nu sunt luaţi la cer, mai au o şansă de pocăinţă, dar ei nu vor mai fi luaţi la cer, ci vor avea posibilitatea să trăiască şi să fie loiali lui Dumnezeu şi Fiului său, aici pe pământ. După răpire mulţi se vor pocăi, vor refuza înciparea şi vor fi protejaţi de Dumnezeu în timpul plăgilor universale.

Matei 24:14 - Apocalipsa 11

 

După îndepărtarea violentă a celor doi martori, se va trece la purtarea obligatorie a microcipului, dându-se o lege universală care va impune înciparea obligatorie. CIP-ul va fi Cartea de identitate electronică a viitorului - un fel de buletin al viitorului. Concomitent se va face şi eliminarea banilor lichizi şi a cardurilor bancare, totul se va tranzacţiona prin CIP.

Apocalipsa 13:16-18

Romană

https://www.youtube.com/watch?v=e81JNypWHo0&t=9s

Engleză

https://www.youtube.com/watch?v=8kezwbUnsao

Maghiară

https://www.youtube.com/watch?v=xjXNSdYNC94

 

După înciparea obligatorie vor fi nişte plăgi continentale, prin căderea unui asteroid, care va declanşa o ploaie de stele căzătoare (meteoriţi) cu efect devastator. Căldura mare degajată în atmosferă va face să crească foarte mult temperatura corpului uman, care va face ca cipurile să se deterioreze şi substanţa toxică scursă în organism să producă o rană grea şi dureroasă (Apocalipsa 16:2). Va fi şi o plagă cu lăcuste turbate (Apocalipsa 9:3).

Un munte de foc din cer, posibil o bucată mare desprinsă şi aprinsă din acel asteroid declanşează Marele Tsunami (Megatsunami - Val urias).

Apocalipsa 8: 8-1. Orice vas sau ambarcaţiune va fi distrusă. Contaminarea oceanului va fi imensă. Ateiştii care supravieţuiesc refuză să creadă că este intervenţia lui Dumnezeu şi vor pune totul pe seama naturii, riscând extincţia lor totală.

https://www.youtube.com/watch?v=2daVn-5o3E8

 

După aceste plăgi teribile se va face a doua venire a Domnului nostru Isus Christos şi toţi ateii care au supravieţuit plăgilor, vor fi eliminaţi de către sfinţii săi îngeri.

Matei 24:

37. Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.

38. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,

39. şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

Apocalipsa 19 (Armaghedonul)

 

Urmează răsplătirile şi gloria viitoare în împărăţia de o mie de ani. Apoi ultima rebeliune la finalui celor o mie de ani.

Apocalipsa capitolele 20, 21,22

 

De ce avem nevoie acum?

Mesajul biblic este important: "Pocăiți-vă si credeţi în Evanghelie!" - Marcu 1:15, Romani 7,  Efeseni 4:17-32, Romani 3: 9-27.

Să fugim de mânia care vine! - este un avertisment final al Cărţii Apocalipsa.

Apocalipsa 11:18. Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi proroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul!"

Când păcatele omenirii vor atinge apogeul, răbdarea lui Dumnezeu va avea o limită şi uşa harului se va închide. "Sună din trâmbiţă!" că să poată fi avertizaţi câţi mai mulţi, ca prin pocăinţă smerită, credinţă şi iubire adevărată să scape de "mânia" care vine!

Dumnezeu este iubire, El nu se bucură de moartea celor nepocăiţi şi nu doreşte moartea lor. Fii erou al credinţei! Dumnezeu te cheamă să spui lumii despre această iubire:

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”

Ioan 3:16

Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine cititorule care ai pus la inimă aceste avertizări şi îndemnuri! Amin!