duminică, 24 iulie 2016

Modificări în Biblie, făcute de Biserica Romano-Catolică pentru a sprijini doctrina trinităţii


1 Corinteni 1:3 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, de la Domnul Isus Christos şi de la Duhul Sfânt, Avocatul nostru!
Dragi cititori,
Aşa ar exista un salut - ca cel de sus – dacă o anumită doctrină ar fi fost predată de apostoli. Noi ştim din Biblie că SINGURUL mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, este Domnul Isus şi nu o a treia persoană ipotetică. Tăcerea în saluturi cu privire la o a treia persoană este destul de grăitoare.
Însă această doctrină trinitară are totuşi câteva atuuri, deoarece Biserica Romano-Catolica a reuşit să "stilizeze" (vorba distinsului exeget catolic Mocsy Imre) anumite versete ca să poată demonstra prin ele trinitarismul.
Cel mai faimos verset "stilizat" în acest fel este Matei 28:19, care la origini avea expresia "în numele Meu" şi nu "în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh"

Un alt verset "stilizat", menit ca să reflecte un aspect al trinitarismului este 2Petru 1:1.
Traducerile actuale redau acest verset astfel:
"Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:" Versiunea Dumitru Cornilescu (în continuare VDC)
Vedem că în acest verset Fiul lui Dunezeu este numit "Dumnezeu şi Mântuitor", însă în câteva codexuri antice, precum şi în câteva citate ale unor autori antici, în acest verset el este numit "Domn şi Mântuitor":
"Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră, prin dreptatea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:"
Codexuri cu această redare sunt:
- manuscrisul Sahidic Coptic de la sfârşitul secolului II
- manuscrisul grecesc Codex Sinaiticus din prima parte a secolului IV
- manuscrisul latin Vulgata din secolul IV 
- manuscrisul Aramaic (Philoxenian Siriac) din secolul VI Patru ţări şi patru limbi prin care vestea buna (evanghelia) a pătruns cel mai repede: Egiptul, Grecia, Italia şi Siria. Acest fapt arată că, din nefericire, pe alocuri anumite versete din Biblie au fost "stilizate doctrinar" ulterior scrierii lor de către Biserica Catolică şi Ortodoxă şi este nevoie urgentă de "destilizarea" textelor în cauză.
A se compara cu:
"In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos." (2Pet.1:11) VDC
"In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se incurca iarasi si sunt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decat cea dintai." (2Pet.2:20) VDC
"ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii proroci si de porunca Domnului şi Mântuitorului nostru, data prin apostolii vostri." (2Pet.3:2) VDC
"ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin." (2Pet.3:18) VDC
Lista manuscriselor ce conţine varianta "Domn şi Mantuitor" la 2Petru 1:1 (nouă "martori"): a Ψ 398 442 621 l596 syrph vgmss copsa 
Studiul comparativ al textelor manuscriselor Biblice antice, şi o recenzie finală a Bibliei, trebuie să ocupe un loc important în viaţa unei adunări creştine, dacă vrem să fim de doctrină apostolică şi nu de doctrină catolică.
Cei ce cunosc engleza pot vedea că 1 Ioan 5:7 şi 1 Timotei 3:16 sunt deasemenea "stilizate":
 https://en.wikipedia.org/wiki/An_Historical_Account_of_Two_Notable_Corruptions_of_Scripture
Pentru cei ce cunosc limba maghiară, a se compara diferenţele dintre manuscrise şi traducerea pastorului Karoli Gaspar:
Până nu avem o traducere "destilizată" de dogmele catolice, suntem cel mult biserici neo-catolice şi nu apostolice, indiferent dacă avem şi alte doctrine ce nu converg, căci avem doctrine care mai mult ne unesc decât ne separă, şi atunci suntem fiicele şi nepoatele mamei şi a bătrânei doamne Biserica Romano-Catolică.
În cele din urmă vreau să amintesc Ioan 1:1 căci în fond este "călcâiul lui Ahile" al acestei teme.
Versiunile greceşti conţin "ŞI DUMNEZEU ERA CUVÂNTUL" în loc de "ŞI CUVÂNTUL ERA DUMNEZEU", topica aceasta (ordinea cuvintelor în propoziţie) fiind păstrată şi în limba latină, în textul egiptean din secolul II (limba coptă) apare o "stilizare" (şi 'un' dumnezeu era cuvantul). Dacă păstrăm forma din greaca veche este evident că avem de a face cu o contradicţie, fapt ce traducerile moderne încearcă să ascundă inversând ordinea cuvintelor în propoziţie, ceea ce arată că şi acest verset este "stilizat". 
Care să fi fost redarea originală din textul autograf? Greu de spus. O ipoteză ar fi "ŞI CA DUMNEZEU ERA CUVÂNTUL" (exprimând "asemănator (calitativ) lui Dumnezeu era Cuvântul"), formă care a fost stilizată în două noi direcţii:
"ŞI UN DUMNEZEU ERA CUVÂNTUL" respectiv "ŞI DUMNEZEU A FOST CUVÂNTUL"
Dacă cineva consideră că Biserica Catolică nu ar fi avut puterea să facă asemenea schimbări în Biblie, îi invit să facă un search (cautare) introducând în motorul de căutare următoarele cuvinte: poze cu inchiziţia.
Am fost bucuros să aflu prin comentariile de la această temă de pe internet şi anumite lucrări creştine că în diverse biserici este prezent acest vechi curent de opinie, pur monoteistic, apostolic şi mă rog prin Fiul Tatălui, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, ca Tatăl ceresc să binecuvanteze fitilul care încă mai fumegă. Invit pe fraţi să mă contacteze şi prin e.mail.
Vă doresc tuturor multe binecuvântări în această temă,
Ionica T.
Floreşti, Cluj,
Contact 0751486274
Facebook: John Takacs (Misiunea Pentru Studiul Manuscriselor Antice, Proiectele Casa Bibliei, Biblia Ante-Niceeană)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu