Actualizat: Numele lui Dumnezeu este IAHVE sau IEHOVA?

Deschid acest subiect cu un citat de la un traducător al Noului Testament, arădean, profesor Viorel Raţiu, de confesiune baptist, membru al comunităţii Şega:
"Am întrebat un rabin evreu (din seminţia lui Levi), care este pronunţarea corectă, dar nu a vrut să o rostească. Atunci i-am propus să-mi confirme una dintre variantele de nume al Dumnezeului lor, spusă de mine: IAHVE, la care mi-a raspuns: NU; sau IEHOVA, la care mi-a răspuns: DA."
În ebraica veche numită "paleo-ebraica", literele din Tetragrama divină erau de fapt vocale, deoarece existau anumite litere care în funcţie de plasarea lor serveau ca "mame" (ale lecturii), putând naşte alte înţelesuri, dacă situaţia lexicală o cerea. În scrierea "Războiul Iudaic" V:235 un evreu cu nume romanizat în Iosif Flaviu (secolul I), scria: "Marele preot avea capul acoperit cu o mitră de in subţire cu o bordură violet şi înconjurat de o coroană de aur pe care erau inscripţionate literele sfinte; acestea sunt patru vocale". Avem un indiciu clar şi dacă am descoperi regulile de transformare a literelor "mamă" am putea reface pronunţia numelui divin. A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Mater_lectionis Succes lingviştilor!
Ce înţeles are Tetragrama divină?
Dacă aţi reţinut ce a spus acel rabin din tribul lui Levi fratelui Viorel Raţiu, din Arad, este binevenită această completare din partea Dr. James D. Tabor:

"If one understands that the four Hebrew letters represent four vowels, rather than four consonants, then the Name is best represented by the four sounds I-A-U-E or ee-ah-oo-eh. If you pronounce these rapidly you will get the combined sound in English. This appears to agree with Josephus [1st-century Jewish historian], with the Greek transliterations, and the 500 BC Murashu text. It would be written in English as YAHUEH, not strictly YAHWEH, which is the consonantal form. The problem with this proposal is the question of MEANING! These four sounds appear to mean NOTHING in Hebrew, and they lose their connection with the verb hayah, "to be," upon which the Divine Name appears to be based. Hebrew names are supposed to carry meaning, how much more the case with the very Name of God! (...)

"The combination YE-HO-AH makes better grammatical sense. In Hebrew "YE" represents the future or imperfect of the verb "to be," "HO" represents the present, while "AH" represents the past. In other words, this form of the Name would have specific meaning and not be merely a repetition of vowel sounds. Quite literally YEHOAH means "shall/is/was" -- that is, the Eternal, the Ever-living One who will be, is and always was. This is WHY I prefer the pronunciation YEHOAH, or even the more popular form, YEHOVAH, since it clearly reflects this profound meaning. YAH would then be the contracted, or shortened form, of this full Name, taking the first and last sounds together" (Restoring Abrahamic Faith, by Dr. James D. Tabor, Genesis 2000, Charlotte, NC. 28256. 1993, p. 11).

---

"Dacă înțelegem că cele patru litere ebraice reprezintă patru vocale, mai degrabă decât patru consoane, atunci numele este cel mai bine reprezentat de cele patru sunete IAUE sau ee-ah-oo-eh. Dacă le pronunțaţi rapid, veți obține sunetul combinat în engleză. Acest lucru pare să fie de acord cu Josephus [istoricul evreu din secolul I], cu transliterațiile grecești și cu textul Murashu din 500 î.en, scris în limba engleză ca YAHUEH, nu strict YAHWEH, care este forma consonantă. Problema cu această propunere este chestiunea CONȚINUTULUI! Aceste patru sunete par să nu însemne nimic în ebraică și își pierd legătura cu verbul hayah, "a fi", pe care se pare că se bazează Numele Divin. Cu cât este mai mult cazul cu numele lui Dumnezeu! (...)

"IE" reprezinta viitorul sau imperfectul verbului "a fi", "HO" reprezinta prezentul, in timp ce "AH" reprezinta trecutul. Cu alte cuvinte, această formă a Numelui ar avea un înțeles specific și nu va fi doar o repetare a sunetelor vocale. În mod literal, YEHOAH înseamnă "este / este / a fost" - adică Eternul, Cel viu care va fi, este și întotdeauna a fost. Acesta este motivul pentru care aș prefera pronunția YEHOAH, sau chiar forma mai populară, YEHOVAH, deoarece reflectă în mod clar acest înțeles profund. YAH ar fi atunci forma contractată sau scurtată a acestui nume complet, luând primul și ultimul sunet împreună "(Restaurarea Credinței Abrahamice, de Dr. James D. Tabor, Genesis 2000, Charlotte, NC, 28256, 1993, p. 11).

Citatul este din cartea Restoring Abrahamic Faith, de Dr. James D. Tabor, Genesis 2000, Charlotte, NC. 28256. 1993, p. 11. Cartea a fost reeditată în anul 2018.

---