CALENDARUL SOLAR DIN BIBLIE, EXPUS ÎN SULURILE DE LA MAREA MOARTĂ
SĂRBĂTORILE CĂDEAU ÎNTOTDEAUNA ÎN ACEEAŞI LUNĂ, SĂPTĂMÂNĂ ŞI ZI A ANULUI
________________________________________
Zilele săptămânii
Prima zi (Duminică)
A doua zi (Luni)
A treia zi (Marţi)
A patra zi (Miercuri)
A cincea zi (Joi)
A şasea zi (Vineri)
A şaptea zi (Sâmbătă, Şhabbatul)
Lunile anului
Fiecare an a început primăvara în luna Abib (luna spicelor de orz) și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminile de pe cer, care să arate anotimpurile, lunile și anii.
Pentru a calcula câte zile are o lună a anului biblic, găsim câteva repere exacte:
Geneza 7:11. În anul al şase sutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare şi s-au deschis stăvilarele cerurilor.
Geneza 7:24. Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
Geneza 8:3. Apele au scăzut de pe faţa pământului, scurgându-se şi împuţinându-se, şi, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micşorat.
4. În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.
Textele de mai sus arată că între data de 17 a lunii a doua şi 17 a lunii a şaptea s-au scurs 150 de zile. Împărţirea celor 150 de zile pe segmente lunare care se armonizează între ele, reiese din următoarea ecuaţie: 12 zile (rămase din luna a doua) + 31 zile (din luna a treia) + 30 zile (din luna a patra) + 30 zile (din luna a cincea) + 31 zile (din luna a şasea) + 16 zile (din luna a şaptea) = 150. Deci nu exista alternanţa lunară de 30 şi 31 de zile, cum este în prezent.
Dacă ştim alternanţa cu care se schimbă zilele lunilor anului, putem stabili câte zile are un anotimp. Astfel, anotimpurile biblice au câte 91 de zile fiecare, ultima lună a fiecărui anotimp având 31 de zile, iar celelalte două, câte 30.
Anotimp primăvara
Luna 1 = Nisan
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25
Luna 2 = Iyar
3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
Luna 3 = Sivan
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
Anotimp vara
Luna 4 = Tammuz
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25
Luna 5 = Av
3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
Luna 6 = Elul
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
Anotimp toamna
Luna 7 = Tishri
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25
Luna 8 = Cheshvan
3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
Luna 9 = Kislev
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
Anotimp iarna
Luna 10 = Teves
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25
Luna 11 = Shevat
3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
Luna 12 = Adar
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
CALENDARUL EBRAIC BIBLIC era binecunoscut la Roma. Romanii ştiau foarte bine că existau luni în calendarul evreilor în care sabatul cădea în ziua a treizecea a lunii. Poetul roman Horaţiu se referea în "Satirele" sale (I.9. 67-70) la "tricesima sabbata", "sabatul zilei a treizecia":
"Horaţiu: ‘Fără îndoială nu ştiu de ce doreşti să vorbeşti în taină cu mine, ziceai’"
"Fuscuc: ‘Îmi aduc bine aminte, dar într-un timp mai bun dă-mi voie să vorbesc: astăzi este tricesima sabbata: vrei să-i ofensăm pe evreii circumcişi?’"
Existau patru asemenea sabate, aşadar calendarul din Sulurile de la Marea Moartă este confirmat de Horaţiu.
Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus") sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).
Eroarea despre sabatul lunar confirmă CALENDARUL EBRAIC BIBLIC găsit în Sulurile de la Marea Moartă
Sabatul lunar este o învățătură care susține că ziua sabatului este în funcție de fazele lunii și că zilele 8, 15, 22 și 29 ale luni sunt zile de sabat.
Nu există nici un suport în Sfintele Scripturi pentru acestă învățătură, din contră, există o dovadă clară care ne arată că nu este adevărată.
La Exodul 16:1 ni se spune clar că "în a cincisprezecea zi a lunii a doua" au ajuns în pustiul Sin. Deci în ziua a 15-a a lunii a doua au călătorit. Apoi, evreilor li s-a spus: "mâine este ziua de odihnă, şhabbatul închinat lui Yehovah;" (Exodul 16:23). Aşadar, unul dintre sabatele lunii a doua, cade pe data de 16 a lunii. Iată că avem o dovadă precisă din Biblie, despre corectitudinea calendarului găsit în Sulurile de la Marea Moartă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu