Vegherea este esenţială, pentru toată lumea!
Nevegherea lui Erasmus, Iosia şi Balaam, exemple demne de luat aminte.
Cum să trăim în adevăr ca ucenici ai Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos, într-o lume cu atâtea opinii diferite?
Har şi pace tuturor de la Dumnezeu Tatăl nostru din ceruri şi de la Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, Fiul Său!
Suntem avertizaţi să nu fim nedrepţi şi să nu ne lăsăm înşelaţi (păcăliţi)!
Apostolul Pavel întreba avertizând credincioşii: „Nu ştiţi ca cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,” (1Corinteni 6:9)
Când ajunge un om nedrept? Atunci când se lasă înşelat să trăiască în neadevăr. Cine ne poate înşela cel mai bine? Diavolul! Pe cine foloseşte el la aceasta?
„Dar Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor,” (1Timotei 4:1)
Cum putem să stăm împotriva acestor duhuri înşelătoare?
Prin veghere, care este o condiţie importantă a trăirii în adevăr şi a mântuirii.
Luca 21:36. Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.
Vegherea este o condiţie foarte importantă şi aceasta trebuie să ne însoţească în toate domeniile vieţii noastre, mai ales în a alege cele mai bune manuscrise ale Bibliei dacă eşti un traducător sau cea mai bună traducere sau recenzie a textului Bibliei, dacă eşti un predicator şi vrei să predici adevărul, şi nu erezii strecurate în traduceri, sub falsa impresie a erudiţiei şi exegezei. Am studiat destul de mult timp problema diferenţelor textuale ce apar în manuscrisele Bibliei, ca să am o viziune obiectivă şi am observat că de-a lungul timpului diversi cărturari de seamă s-au lăsat manipulaţi de diferite manuscrise, introducând în biserici texte biblice corupte.
Unii încă nu înţeleg că Biblia a fost falsificată pe alocuri. Iată câteva dovezi. Biblia din Codex Sinaiticus are două cărți suplimentare în Noul Testament. Deci textul Bibliei de aici este extins, cu două cărţi neinspirate. N-ar fi putut atunci Diavolul să introducă cuvinte şi propoziţii întregi şi în celelalte cărţi biblice?
Un filozof pe nume Celsus (din secolul al II-lea) i-a acuzat pe creștini că au modificat anumite texte din Evangheliile de atunci, după spusele lui „de trei sau de patru ori sau chiar mai mult”. Acest lucru este susținut de mulţi autori din secolul II şi III, cum ar fi Origen, Tertullian, Gaius de la Roma, Dionisie din Alexandria şi alţii, dar şi de mărturia savanților care au lucrat în domeniul manuscriselor antice, de exemplu, Bruce M. Metzger, un om credincios, cu frică de Dumnezeu: The Text of the New Testament: Its Transmission, Corruption, and Restoration (Textul Noului Testament: transmiterea, corupția și restaurarea acestuia).
Nevegherea lui Erasmus, Iosia şi Balaam, exemple demne de luat aminte
După cucerirea Constantinopolului la data de 29 mai 1453, au venit mulţi locuitori din oraş în Europa, aducând cu ei Biblia în limba greacă pe care o deţineau. Comparând aceste Biblii greceşti cu Biblia din limba latină, unii au fost surprinşi să constate că existau diferenţe între ele şi au dorit să se corecteze această Biblie latină, după Biblia din limba greacă. Luând cunoştinţă de această problemă, un tipograf pe nume Froben din Basel s-a înţeles cu vestitul cărturar Erasmus din Rotterdam (c.1466-1536) să verifice manuscrisele greceşti ale Bibliei şi să pregătească pentru tipar o ediţie a Noului Testament în limba greacă. După doar zece luni de lucru, a apărut pe piaţă prima ediţie în primăvara anului 1516. Citind aceste manuscrise greceşti, Erasmus a corectat multe din numeroasele erori cuprinse în Biblia latină numită "Vulgata", stârnind şi mai mult curiozitatea cărturarilor şi generând diferite dispute, cum ar fi cea legată de 1 Ioan 5:7,8.
În prima şi a doua ediţie a Noului Testament grec, Erasmus a scos pasajul "în cer Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt şi aceşti trei sunt una. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ", pentru că nu l-a găsit în manuscrisele greceşti. Ca să fie sigur, el a scris unui prieten de la Roma, ca să verifice textul în manuscrisele greceşti ale Vaticanului şi acesta i-a confirmat că nu există. Între timp, cărturarii din Anglia au pus la cale o înşelăciune, copiind în anul 1520 un manuscris grec al Noului Testament, unde au înserat fraza de mai sus şi l-au prezentat ca fiind un text vechi, apoi l-au invitat pe Erasmus să meargă în Anglia şi să-l vadă. El nu ştia de cele întâmplate pe ascuns, aşa că lăsându-se înşelat, a introdus fraza în a treia sa ediţie. Acum este bine ştiut că acest pasaj a apărut prima dată în manuscrisele latine, dar lipseşte în toate textele timpurii greceşti. În manuscrisul grec nr 635 este inserat pe margine, iar manuscrisele greceşti nr 61 şi 629, sunt scrise în secolul al XVI-lea, după prima şi a doua ediţie a lui Erasmus. Astfel, este clar că acest text este un fals grosolan şi nu are nici un drept să facă parte din textul Bibliei şi orice traducere trebuie să îl omită, pentru că nu are nici o bază în manuscrisele mai vechi de secolul XVI.
De ce n-a investigat mai mult Erasmus problema? De ce s-a lăsat înşelat de un singur manuscris contrafăcut? Pentru că n-a vegheat suficient.
Ce înseamnă a veghea? A păzi, a sta de strajă, a supraveghea o activitate sau a fi atent la ceva. În sens spiritual toate acestea se aplică să fim atenţi la Cuvântul lui Dumnezeu şi să-l împlinim. Asta implică uneori să fim atenţi şi la mesageri. Vedem că pe profeţi i-au batjocorit deseori, pentru că nu se potriveau ca profeţi în ochii auditoriului, care avea o altă optică. La fel au făcut şi cu Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu. Şi ce vom face atunci când uneori Dumnezeu comunică sau lucrează cu oameni neobişnuiţi nouă, cu oameni mult mai păcătoşi ca noi şi mai rar chiar cu animale, a se vedea măgăriţa lui Balaam. El este suveran şi comunică prin cine vrea. Iată un exemplu de luat aminte:
2Cronici 35:20. După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, împăratul Egiptului, s-a suit să lupte împotriva Carchemişului pe Eufrat. Iosia i-a ieşit înainte.
21. Şi Neco i-a trimis soli să-i spună: "Ce am eu cu tine, împăratul lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi; ci împotriva unei case cu care sunt în război. Şi Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te nimicească."
22. Dar Iosia nu s-a întors de la el, ci şi-a schimbat hainele ca să lupte împotriva lui, fără să asculte cuvintele lui Neco care veneau din gura lui Dumnezeu. A înaintat la luptă în valea Meghido.
23. Arcaşii au tras asupra împăratului Iosia, şi împăratul a zis slujitorilor săi: "Luaţi-mă, căci sunt greu rănit."
24. Slujitorii l-au luat din car, l-au pus într-un alt car al lui şi l-au adus la Ierusalim. A murit şi a fost îngropat în mormântul părinţilor săi. Tot Iuda şi Ierusalimul au plâns pe Iosia.
Din păcate Iosia nu l-a înţeles pe faraonul Egiptului şi astfel nu l-a crezut. Acest caz, deşi trist, este un bun exemplu pentru noi. Oare mă înţelegi tu pe mine dragă frate, dragă soră, drag compatriot? Oare te înţeleg eu pe tine, dragă frate, dragă soră, drag compatriot? Dacă eu nu te înţeleg, nu o să te cred şi de aceea o să lupt împotriva ta, deşi tu nu îmi eşti duşman. Eu însumi mă fac un duşman ţie, pe nedrept, fără ca tu să îmi fi duşman mie. Şi Dumnezeu urăşte nedreptatea. Deşi mă iubeşte, Dumnezeu nu o să fie de partea mea şi nu o să mă sprijine, ba chiar o să mă lase să mor, cum a fost cazul lui Iosia, pentru că Neco a avut dreptate şi Dumnezeu fiind un Dumnezeu al dreptăţii, nu va sprijini unul care sprijină nedreptatea. De ce? Deoarece orice nedreptate este un păcat şi orice păcat este un produs al lui Satan Diavolul, duşmanul înfocat şi încăpăţânat al lui Dumnezeu!
În această lume, venind din medii diferite, să nu ne judecăm între noi înainte de vreme, necunoscându-ne suficient. Să nu ne pripim în a trage concluzii nedrepte şi definitive, fără ca să cunoaştem toate feţele problemelor, ca Iosia.
Poate că fiecare mai are de învăţat câte ceva, chiar şi de la nişte străini, ba chiar de la o măgăriţă sau de la un faraon păgân, dar drept, ca Neco.
De aceea, trebuie să avem intenţii nobile şi să ne sprijinim unii pe alţii la aceasta şi să conlucrăm cum au făcut Ietro şi Moise, chiar dacă au rămas separaţi şi fiecare şi-a văzut de drumul lui. Moise l-a ascultat şi i-a mers bine. Un alt exemplu ce ar trebui să ne dea de gândit este măgăriţa lui Baalam. Tatăl nostru ceresc ne poate „vorbi” pe căi nebănuite şi el se poate folosi de oricine şi de orice.
Poate că un cărturar agnostic, dar iscusit ca Bart Ehrman ar putea fi folosit de Dumnezeu, pentru a ne arăta care manuscrise au fost falsificate şi în ce loc.
Să veghez deci, ca să te pot înţelege şi să iau decizii corecte. Veghează şi tu soră şi frate, ca să mă poţi înţelege şi să poţi lua decizii corecte. Să nu ne războim degeaba cu voia lui Dumnezeu, cum au făcut din neveghere credinciosul rege Iosia şi profetul Balaam. Şi mai este cazul că atunci când doi se ceartă, nici unul nu are dreptate. Vorba Domnului Isus „Cine m-a pus judecător?” Mai degrabă să veghem şi astfel nu vom da dreptate, acolo unde nu este dreptate.
Dumnezeu ne va ajuta dacă ne vom ruga să ne dea un duh de veghere şi dacă vom cere în numele Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos, Fiul Său! Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu