Cadrul istoric, filiera identificării
Marelui Voievod Mihail (Daniel 12:1) cu Mesia (Isus)
Mă bucur dragi frați și surori, pentru că am aceeași părere ca și "prințul predicatorilor", dacă el ca cel mai mare predicator a greșit, este o onoare să greșești ca el :)
Dar sunt încrezător că nici el, nici eu nu am greșit în identificarea pe care am făcut-o!
Așa că mă alătur lui în glorificarea Fiului! "El este adevăratul Mihail al cărui picior este pe dragon. Tot omagiul, Iisuse! Îngerul prezenței lui Iehova, pentru Tine, această familie oferă juruinţele sale de dimineață."
C. H. Spurgeon „Prințul predicatorilor” Citat din „Diminețile și serile”:
"To whom do we owe all this? Let the Lord Jesus Christ be for ever endeared to us, for through Him we are made to sit in heavenly places far above principalities and powers. He it is whose camp is round about them that fear Him; He is the true Michael whose foot is upon the dragon. All hail, Jesus! thou Angel of Jehovah's presence, to Thee this family offers its morning vows."
Charles Haddon Spurgeon (19 iunie 1834 - 31 ianuarie 1892) a fost un predicator baptist special englez. Spurgeon rămâne extrem de influent în rândul creștinilor de diverse culturi, printre care este cunoscut ca „Prințul predicatorilor”. El a fost o figură puternică în tradiția baptistă reformată, apărând Biserica în acord cu Înțelegerea Baptistă a Credinței din Londra din 1689 și opunându-se tendințelor teologice liberale și pragmatice din Biserica din zilele sale.
Spurgeon a fost pastor al congregației New Park Street Chapel (mai târziu Metropolitan Tabernacle) din Londra timp de 38 de ani. El a făcut parte din mai multe controverse cu Uniunea Baptistă a Marii Britanii și ulterior a lăsat denumirea peste convingeri doctrinare. În 1867, a început o organizație de caritate care se numește acum Spurgeon's și funcționează la nivel global. De asemenea, el a fondat Spurgeon's College, care a fost numit după el postume.
Spurgeon a scris mai multe tipuri de lucrări, inclusiv predici, o autobiografie, comentarii, cărți despre rugăciune, devotamente, reviste, poezie, imnuri și multe altele. Multe predici au fost transcrise în timp ce vorbea și au fost traduse în multe limbi în timpul vieții sale. Se spune că a produs predici puternice de gândire penetrantă și expunere precisă. Se spune că abilitățile sale oratorice i-au ținut pe ascultătorii săi răsplătiți în Tabernacul mitropolitan și mulți creștini își păstrează scrierile cu o deosebit de mare considerare în literatura devoțională. Sursa Wikipedia
Din nou se confirmă că > Adevărul nu este monopolul unui grup. Este al lui Dumnezeu.
Dar sunt încrezător că nici el, nici eu nu am greșit în identificarea pe care am făcut-o!
Așa că mă alătur lui în glorificarea Fiului! "El este adevăratul Mihail al cărui picior este pe dragon. Tot omagiul, Iisuse! Îngerul prezenței lui Iehova, pentru Tine, această familie oferă juruinţele sale de dimineață."
C. H. Spurgeon „Prințul predicatorilor” Citat din „Diminețile și serile”:
"To whom do we owe all this? Let the Lord Jesus Christ be for ever endeared to us, for through Him we are made to sit in heavenly places far above principalities and powers. He it is whose camp is round about them that fear Him; He is the true Michael whose foot is upon the dragon. All hail, Jesus! thou Angel of Jehovah's presence, to Thee this family offers its morning vows."
Charles Haddon Spurgeon (19 iunie 1834 - 31 ianuarie 1892) a fost un predicator baptist special englez. Spurgeon rămâne extrem de influent în rândul creștinilor de diverse culturi, printre care este cunoscut ca „Prințul predicatorilor”. El a fost o figură puternică în tradiția baptistă reformată, apărând Biserica în acord cu Înțelegerea Baptistă a Credinței din Londra din 1689 și opunându-se tendințelor teologice liberale și pragmatice din Biserica din zilele sale.
Spurgeon a fost pastor al congregației New Park Street Chapel (mai târziu Metropolitan Tabernacle) din Londra timp de 38 de ani. El a făcut parte din mai multe controverse cu Uniunea Baptistă a Marii Britanii și ulterior a lăsat denumirea peste convingeri doctrinare. În 1867, a început o organizație de caritate care se numește acum Spurgeon's și funcționează la nivel global. De asemenea, el a fondat Spurgeon's College, care a fost numit după el postume.
Spurgeon a scris mai multe tipuri de lucrări, inclusiv predici, o autobiografie, comentarii, cărți despre rugăciune, devotamente, reviste, poezie, imnuri și multe altele. Multe predici au fost transcrise în timp ce vorbea și au fost traduse în multe limbi în timpul vieții sale. Se spune că a produs predici puternice de gândire penetrantă și expunere precisă. Se spune că abilitățile sale oratorice i-au ținut pe ascultătorii săi răsplătiți în Tabernacul mitropolitan și mulți creștini își păstrează scrierile cu o deosebit de mare considerare în literatura devoțională. Sursa Wikipedia
Din nou se confirmă că > Adevărul nu este monopolul unui grup. Este al lui Dumnezeu.
Versiunea
Ortodoxa Daniel 12:1 "Şi în vremea aceea se va scula Mihail,
marele voievod care ocroteşte pe fiii poporului tău, şi va fi vreme
de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt popoarele şi până în vremea de
acum. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit şi anume oricine va fi
găsit scris în carte."
Versiunea Cornilescu Daniel 12:1 "În vremea aceea se va scula marele voivod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n'a mai fost de cînd sînt neamurile şi pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte."
Versiunea GBV 2001 Daniel 12:1 "Şi, în timpul acela, se va ridica Mihail, căpetenia cea mare, care stă pentru fiii poporului tău; şi va fi un timp de strâmtorare cum n-a fost niciodată de când există o naţiune, până în timpul acela. Şi, în timpul acela, poporul tău va fi salvat, oricine va fi găsit scris în carte."
Versiunea Noua Traducere Romana Daniel 12:1 "În vremea aceea se va ridica Mihail, marea căpetenie, ocrotitorul poporului tău; va fi o vreme de necaz, cum n-a fost de la începutul neamurilor şi până atunci. Dar în vremea aceea poporul tău va scăpa, şi anume oricine va fi găsit scris în carte."
Răspund la nedumerirea celor care rămân uimiţi când constată că sunt anumite personalităţi şi biserici întregi care îl identifică pe Mihail cu Mesia. Trec în revistă cadrul istoric, filiera prin care această învăţătură a ajuns la aceste biserici. Două dintre aceste grupări sunt Martorii Lui Iehova şi Adventiştii De Ziua A Şaptea.
Acum nu se mai poate tăgădui, ca "martorii", la origini, nu ar fi fost o grupare "adventistă". La ora actuală cand spui "adventist", automat îţi trece prin cap cei ce ţin sâmbăta, deci cuvântul este adus peste cei ce ţin sâmbăta. Dar la începutul adventismului nu a fost aşa. La început, cuvântul adventist era asociat cu cei care aşteptau înfocat iminenta venire a Domnului Isus pe data de 1843 (şi mai apoi pe 1844), luându-se după calculele predicatorului baptist William Miller. Nu avea conotaţia actuală, deoarece pe atunci adventiştii ţineau cu ţoţii duminica şi erau interconfesionali, adică erau din mai multe denominaţii.
William Miller a fost un "baptist primitiv" ("primitiv" aici are sensul de "baptist cu vedederile primilor baptisti", aşa se numea o ramaură a baptiştilor), ordinat după obiceiul acestei mişcări şi nu se deosebea cu mare lucru de baptiştii de acum. După eşecul misiunii sale ca interpret al profeţiilor, el a recunoscut că a greşit. Unii nu au fost de acord să recunoască o greşeală totală şi s-au organizat în grupare proprie, susţinând în continuare calculul despre 1844, dar aplicându-l la un ipotetic eveniment ceresc. Aşa au apărut adventiştii ca biserică sau mişcare nouă, urmând ca să se divizeze în mai multe fracţiuni. Una dintre ele, condusa de adventistul George Storrs, a botezat câţiva din familia Russell, unul dintre ei fiind tânarul Charles Taze Russell. Data era vara anului 1874. Aşa a ajuns CTR printre adventişti, urmând ca la numai doi ani după botez să fie hirotonisit, după modelul de hirotonire al baptiştilor primitivi - sau ordinat dacă vreiţi - ca pastor al unei biserici adventiste locale (de acest soi, sau grup) din oraşul său natal. Numai că urmând alte diviziuni în acest grup, el a ajuns în varful unei fracţiuni adventiste şi a reorganizat-o, fracţiune care schimbandu-şi numele, mai întâi în Vestitorii Dimineţii, mai apoi în Studentii Bibliei, astăzi fiind cunoscută ca Martorii Lui Iehova. O altă ramură de adventişti au acceptat doctrina despre sabat de la Baptiştii De Ziua A Şaptea şi s-au numit Adventişti De Ziua A Şaptea.
Ei bine, prin această filieră multe dintre învăţăturile acestei grupări adventiste - la origine să nu uitam că unii dintre ei au ieşit de la baptiştii primitivi (“primitiv” în sens antic, adică baptişti vechi) au fost moştenite de Martorii lui Iehova, prin filiera Studenţilor Bibliei. Una dintre aceste învăţături este asocierea Marelui Voievod Mihail (din cartea lui Daniel) cu Fiul lui Dumnezeu, cunoscut mai apoi sub un nume nou, numele de Isus. Dar de unde au avut baptiştii vechi, această învăţătură? Mă refer tot la cadrul istoric. De la protestanţii de unde au iesit. Baptiştii au ieşit din Biserica Anglicană, o perioadă s-au unit cu anabaptiştii, apoi s-au divizat de ei, din cauza diferenţelor de vedere asupra botezului, ei susţinând botezul prin scufundare, iar anabaptiştii botezul prin turnarea apei pe cap. Aşadar ideea asocierii Mihail - Isus este venită prin filieră protestantă. Unii dintre marii lideri ai lumii protestante, în frunte cu Jean Calvin, (reformator în Geneva, Elveţia), sustineau înfocat această părere. Din această cauză Calvin a fost numit chiar ca fiind arian, de opozanţii săi, desigur ca o aluzie deoarece şi Arius susţinea această interpretare. Dar nu, Calvin nu a fost arian şi nu se poate dovedi că el ar fi luat ideea de la Arius. Dar de unde au luat liderii protestanti ideea aceasta, dacă nu de la Arius? Din Biserica Catolică de unde au ieşit cu toţii. Se ştie foarte bine că în Biserica Catolică existau două ramuri de interpretare asupra lui Mihail şi încă foarte timpurii, din timpul de înainte de Arius. Să reţinem asta. Ideea nu a fost a lui Arius, deşi o sustinea şi el. Nu putea să fie a sa din moment ce existau personalităţi bisericeşti catolice, de inaintea lui Arius, care au susţinut acest lucru. Acum o întrebare finală la această temă de prezentare a cadrului istoric: De unde au avut catolicii (se numeau catolici şi înainte de Niceea) - mă refer la acea fracţiune care sustinea asocierea Mihail - Isus, această învăţătură? Din ce cadru istoric? Oare nu din creştino-iudaismul de unde au ieşit? Există dovezi că biserica creştino-iudaică - sau măcar o parte din ea, a susţinut şi ea, asocierea Mihail - Isus? Da, există surse care arată că anumite fracţiuni iudeo-creştine au avut această viziune de interpretare. Dar oare ar fi fost ideea lor proprie sau o moştenire din iudaism? Unii istorici ca Al-Shahrastani şi Raoul Wanegeim susţin că apoximativ cu 300 (!!!) de ani înainte de Arius (asta ar precede perioada creştină), exista deja o asociere a lui Mihail cu viitorul Mesia. Ei sunt numiţi "oamenii pesterilor" şi probabil a fost un alt nume al esenienilor sau a unei fracţiuni ale lor (esenienii aveam mai multe ramuri).
Versiunea Cornilescu Daniel 12:1 "În vremea aceea se va scula marele voivod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n'a mai fost de cînd sînt neamurile şi pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte."
Versiunea GBV 2001 Daniel 12:1 "Şi, în timpul acela, se va ridica Mihail, căpetenia cea mare, care stă pentru fiii poporului tău; şi va fi un timp de strâmtorare cum n-a fost niciodată de când există o naţiune, până în timpul acela. Şi, în timpul acela, poporul tău va fi salvat, oricine va fi găsit scris în carte."
Versiunea Noua Traducere Romana Daniel 12:1 "În vremea aceea se va ridica Mihail, marea căpetenie, ocrotitorul poporului tău; va fi o vreme de necaz, cum n-a fost de la începutul neamurilor şi până atunci. Dar în vremea aceea poporul tău va scăpa, şi anume oricine va fi găsit scris în carte."
Răspund la nedumerirea celor care rămân uimiţi când constată că sunt anumite personalităţi şi biserici întregi care îl identifică pe Mihail cu Mesia. Trec în revistă cadrul istoric, filiera prin care această învăţătură a ajuns la aceste biserici. Două dintre aceste grupări sunt Martorii Lui Iehova şi Adventiştii De Ziua A Şaptea.
Acum nu se mai poate tăgădui, ca "martorii", la origini, nu ar fi fost o grupare "adventistă". La ora actuală cand spui "adventist", automat îţi trece prin cap cei ce ţin sâmbăta, deci cuvântul este adus peste cei ce ţin sâmbăta. Dar la începutul adventismului nu a fost aşa. La început, cuvântul adventist era asociat cu cei care aşteptau înfocat iminenta venire a Domnului Isus pe data de 1843 (şi mai apoi pe 1844), luându-se după calculele predicatorului baptist William Miller. Nu avea conotaţia actuală, deoarece pe atunci adventiştii ţineau cu ţoţii duminica şi erau interconfesionali, adică erau din mai multe denominaţii.
William Miller a fost un "baptist primitiv" ("primitiv" aici are sensul de "baptist cu vedederile primilor baptisti", aşa se numea o ramaură a baptiştilor), ordinat după obiceiul acestei mişcări şi nu se deosebea cu mare lucru de baptiştii de acum. După eşecul misiunii sale ca interpret al profeţiilor, el a recunoscut că a greşit. Unii nu au fost de acord să recunoască o greşeală totală şi s-au organizat în grupare proprie, susţinând în continuare calculul despre 1844, dar aplicându-l la un ipotetic eveniment ceresc. Aşa au apărut adventiştii ca biserică sau mişcare nouă, urmând ca să se divizeze în mai multe fracţiuni. Una dintre ele, condusa de adventistul George Storrs, a botezat câţiva din familia Russell, unul dintre ei fiind tânarul Charles Taze Russell. Data era vara anului 1874. Aşa a ajuns CTR printre adventişti, urmând ca la numai doi ani după botez să fie hirotonisit, după modelul de hirotonire al baptiştilor primitivi - sau ordinat dacă vreiţi - ca pastor al unei biserici adventiste locale (de acest soi, sau grup) din oraşul său natal. Numai că urmând alte diviziuni în acest grup, el a ajuns în varful unei fracţiuni adventiste şi a reorganizat-o, fracţiune care schimbandu-şi numele, mai întâi în Vestitorii Dimineţii, mai apoi în Studentii Bibliei, astăzi fiind cunoscută ca Martorii Lui Iehova. O altă ramură de adventişti au acceptat doctrina despre sabat de la Baptiştii De Ziua A Şaptea şi s-au numit Adventişti De Ziua A Şaptea.
Ei bine, prin această filieră multe dintre învăţăturile acestei grupări adventiste - la origine să nu uitam că unii dintre ei au ieşit de la baptiştii primitivi (“primitiv” în sens antic, adică baptişti vechi) au fost moştenite de Martorii lui Iehova, prin filiera Studenţilor Bibliei. Una dintre aceste învăţături este asocierea Marelui Voievod Mihail (din cartea lui Daniel) cu Fiul lui Dumnezeu, cunoscut mai apoi sub un nume nou, numele de Isus. Dar de unde au avut baptiştii vechi, această învăţătură? Mă refer tot la cadrul istoric. De la protestanţii de unde au iesit. Baptiştii au ieşit din Biserica Anglicană, o perioadă s-au unit cu anabaptiştii, apoi s-au divizat de ei, din cauza diferenţelor de vedere asupra botezului, ei susţinând botezul prin scufundare, iar anabaptiştii botezul prin turnarea apei pe cap. Aşadar ideea asocierii Mihail - Isus este venită prin filieră protestantă. Unii dintre marii lideri ai lumii protestante, în frunte cu Jean Calvin, (reformator în Geneva, Elveţia), sustineau înfocat această părere. Din această cauză Calvin a fost numit chiar ca fiind arian, de opozanţii săi, desigur ca o aluzie deoarece şi Arius susţinea această interpretare. Dar nu, Calvin nu a fost arian şi nu se poate dovedi că el ar fi luat ideea de la Arius. Dar de unde au luat liderii protestanti ideea aceasta, dacă nu de la Arius? Din Biserica Catolică de unde au ieşit cu toţii. Se ştie foarte bine că în Biserica Catolică existau două ramuri de interpretare asupra lui Mihail şi încă foarte timpurii, din timpul de înainte de Arius. Să reţinem asta. Ideea nu a fost a lui Arius, deşi o sustinea şi el. Nu putea să fie a sa din moment ce existau personalităţi bisericeşti catolice, de inaintea lui Arius, care au susţinut acest lucru. Acum o întrebare finală la această temă de prezentare a cadrului istoric: De unde au avut catolicii (se numeau catolici şi înainte de Niceea) - mă refer la acea fracţiune care sustinea asocierea Mihail - Isus, această învăţătură? Din ce cadru istoric? Oare nu din creştino-iudaismul de unde au ieşit? Există dovezi că biserica creştino-iudaică - sau măcar o parte din ea, a susţinut şi ea, asocierea Mihail - Isus? Da, există surse care arată că anumite fracţiuni iudeo-creştine au avut această viziune de interpretare. Dar oare ar fi fost ideea lor proprie sau o moştenire din iudaism? Unii istorici ca Al-Shahrastani şi Raoul Wanegeim susţin că apoximativ cu 300 (!!!) de ani înainte de Arius (asta ar precede perioada creştină), exista deja o asociere a lui Mihail cu viitorul Mesia. Ei sunt numiţi "oamenii pesterilor" şi probabil a fost un alt nume al esenienilor sau a unei fracţiuni ale lor (esenienii aveam mai multe ramuri).
Pe ce texte s-au putut baza oamenii peşterilor pentru
a-l identifica pe Mihail cu viitorul Mesia?
Istoricul musulman Shahrastani, susţine că Arius a preluat doctrina sa despre Mesia, de la oamenii peşterilor, care - sustine el, au trăit cu 300 de ani înainte de Arius. Doctrina oamenilor peşterilor a fost o doctrină destul de populara în secolele II-IV şi s-a păstrat mult timp în iconografia bisericii, reprezentându-l pe Mesia, ca fiind arhanghelul Mihail, având aură în jurul capului şi două aripi.
După ce am luat cadrul istoric, propun să trecem în revistă cadrul textual. Pe ce texte s-au putut baza "oamenii peşterilor" când au dedus că Mihail (Mikha-El = Cel ce este ca Dumnezeu) este viitorul Mesia? Indiferent cine au fost, esenienii sau o ramură a lor, ei trebuiau să aibă anumite texte care i-au condus la această identificare. Să ne gândim logic, ce texte i-ar fi putut influenta şi de ce?
Propun să comparăm anumite texte, dar mai întâi să scoatem în vizor textele care vorbesc explicit de Mihail: Daniel 12.1şi Daniel 10.13,21
Iată cum redă aceste versete o traducere literală, Traducerea Literală Young:
Young's Literal Translation Daniel 12:1
'And at that time stand up doth Michael, the great head, who is standing up for the sons of thy people, and there hath been a time of distress, such as hath not been since there hath been a nation till that time, and at that time do thy people escape, every one who is found written in the book.
Young's Literal Translation Daniel 10:13
'And the head of the kingdom of Persia is standing over-against me twenty and one days, and lo, Michael, first of the chief heads, hath come in to help me, and I have remained there near the kings of Persia;
Young's Literal Translation Daniel 10:21
but I declare to thee that which is noted down in the Writing of Truth, and there is not one strengthening himself with me, concerning these, except Michael your head.
Vă rog să observaţi (am scos în evidenţă) cum traduce acest erudit cuvintele pe care traducătorii români (Cornilescu şi alţii) le traduc altfel şi să ne punem întrebarea cine are dreptate: Eruditul Young sau erudiţii români?
Daniel 12:1 great head - marea căpetenie
Daniel 10:13 first of the chief headts - prima dintre marele căpetenii, în sens de căpetenie peste ceilalţi
Daniel 10:21 your head - căpetenia voastra
Observaţi că maestrul erudit nu a tradus cu prinţ? Oare de ce? Deoarece cuvântul tradus nu înseamnă prinţ, prinţ înseamnă "nasi", însă noi avem aici cuvântul "sar", care înseamnă căpetenie (în sens de căpetenie de grup administrativ sau de armată). Sună cam milităros, nu-i asa? Da şi conform textului ebraic aşa trebuie să sune. Prin urmare Mihail este o căpetenie de oştire, dar nu o căpetenie oarecare - "una dintre" - cum traduc greşit erudiţii români, ci chiar căpetenia care este peste căpetenii, el este “marea căpetenie”.
Aceste texte au trei detalii de marcă:
1. Mihail este cel mai mare comandant de oştire
2. El are putere şi peste îngerii decăzuţi, ceea ce un înger nu are, compară cu "NIMENI nu mă ajută împotriva acestora, în afară de căpetenia voastră" versetul 21
3. El este numit “căpetenia voastră”, implicând aici pe poporul lui Dumnezeu din antichitate
De aici putem trage două concluzii: Mihail este atât comandantul îngerilor cât şi comandantul poporului lui Dumnezeu
Totuşi cum se leagă aceste versete de viitorul Mesia, care trebuia să vină? Conţine vreun verset un detaliu asupra acestui fapt? Da, de fapt toate cele trei versete şi acest detaliu este tocmai cuvântul "sar" (căpetenie, comandant). Voi compara aceste trei versete cu o profeţie clară despre Mesia, unde avem acelaşi cuvânt.
La Isaia 9:6 apare acelaşi cuvânt “sar” în expresia "Sar-Shalom" adică "Comandantul Păcii = Instauratorul Păcii).
Istoricul musulman Shahrastani, susţine că Arius a preluat doctrina sa despre Mesia, de la oamenii peşterilor, care - sustine el, au trăit cu 300 de ani înainte de Arius. Doctrina oamenilor peşterilor a fost o doctrină destul de populara în secolele II-IV şi s-a păstrat mult timp în iconografia bisericii, reprezentându-l pe Mesia, ca fiind arhanghelul Mihail, având aură în jurul capului şi două aripi.
După ce am luat cadrul istoric, propun să trecem în revistă cadrul textual. Pe ce texte s-au putut baza "oamenii peşterilor" când au dedus că Mihail (Mikha-El = Cel ce este ca Dumnezeu) este viitorul Mesia? Indiferent cine au fost, esenienii sau o ramură a lor, ei trebuiau să aibă anumite texte care i-au condus la această identificare. Să ne gândim logic, ce texte i-ar fi putut influenta şi de ce?
Propun să comparăm anumite texte, dar mai întâi să scoatem în vizor textele care vorbesc explicit de Mihail: Daniel 12.1şi Daniel 10.13,21
Iată cum redă aceste versete o traducere literală, Traducerea Literală Young:
Young's Literal Translation Daniel 12:1
'And at that time stand up doth Michael, the great head, who is standing up for the sons of thy people, and there hath been a time of distress, such as hath not been since there hath been a nation till that time, and at that time do thy people escape, every one who is found written in the book.
Young's Literal Translation Daniel 10:13
'And the head of the kingdom of Persia is standing over-against me twenty and one days, and lo, Michael, first of the chief heads, hath come in to help me, and I have remained there near the kings of Persia;
Young's Literal Translation Daniel 10:21
but I declare to thee that which is noted down in the Writing of Truth, and there is not one strengthening himself with me, concerning these, except Michael your head.
Vă rog să observaţi (am scos în evidenţă) cum traduce acest erudit cuvintele pe care traducătorii români (Cornilescu şi alţii) le traduc altfel şi să ne punem întrebarea cine are dreptate: Eruditul Young sau erudiţii români?
Daniel 12:1 great head - marea căpetenie
Daniel 10:13 first of the chief headts - prima dintre marele căpetenii, în sens de căpetenie peste ceilalţi
Daniel 10:21 your head - căpetenia voastra
Observaţi că maestrul erudit nu a tradus cu prinţ? Oare de ce? Deoarece cuvântul tradus nu înseamnă prinţ, prinţ înseamnă "nasi", însă noi avem aici cuvântul "sar", care înseamnă căpetenie (în sens de căpetenie de grup administrativ sau de armată). Sună cam milităros, nu-i asa? Da şi conform textului ebraic aşa trebuie să sune. Prin urmare Mihail este o căpetenie de oştire, dar nu o căpetenie oarecare - "una dintre" - cum traduc greşit erudiţii români, ci chiar căpetenia care este peste căpetenii, el este “marea căpetenie”.
Aceste texte au trei detalii de marcă:
1. Mihail este cel mai mare comandant de oştire
2. El are putere şi peste îngerii decăzuţi, ceea ce un înger nu are, compară cu "NIMENI nu mă ajută împotriva acestora, în afară de căpetenia voastră" versetul 21
3. El este numit “căpetenia voastră”, implicând aici pe poporul lui Dumnezeu din antichitate
De aici putem trage două concluzii: Mihail este atât comandantul îngerilor cât şi comandantul poporului lui Dumnezeu
Totuşi cum se leagă aceste versete de viitorul Mesia, care trebuia să vină? Conţine vreun verset un detaliu asupra acestui fapt? Da, de fapt toate cele trei versete şi acest detaliu este tocmai cuvântul "sar" (căpetenie, comandant). Voi compara aceste trei versete cu o profeţie clară despre Mesia, unde avem acelaşi cuvânt.
La Isaia 9:6 apare acelaşi cuvânt “sar” în expresia "Sar-Shalom" adică "Comandantul Păcii = Instauratorul Păcii).
"Sar - Shalom" - "Căpetenia
(Comandantul) Păcii"
Profeţia despre care vă scriu, şi care prin cuvântul "sar" este în legătură directă cu versetele unde apare Mihail este Isaia 9:6. Cuvântul apare în expresia "sar - shalom" care înseamnă "căpetenia (comandantul) păcii". După cum vedem, acelaşi cuvânt "sar" apare atat în versetele care conţin numele Mihail (de exemplu Daniel 12:1), cât şi aici.
Este interesant cum redă versiunea antica a Septuagintei greceşti versetele în cauză. Ea a fost terminată undeva în secolul doi sau trei înainte de Christos. Se spune despre această versiune că avea tendinţa să parafrazeze, adică să traducă textul mai explicativ. În acest sens, la textele de care vorbim, inclusiv la Isaia 9:6, autorul sau autorii Septuagintei au tradus cuvântul sar prin aggelos, adică trimis (mesager ceresc, înger). Desigur, este o redare nefidelă a cuvântului ebraic "sar" (căpetenie, comandant), dar putem oare înţelege de ce l-au tradus aşa şi nu altfel? Da, putem înţelege de ce l-au tradus aşa: deoarece ei credeau că Mesia va fi un trimis divin, din ceruri, un trimis al marelui consiliu ceresc (Daniel 4:17), un consilier divin al omenirii (Isaia 9:6). Este uimitor să vedem că viziunea identificării lui Mihail cu Mesia, trece chiar dincolo de oamenii peşterilor din secolul I BC şi transcede atât graniţa cât şi limba ebraică. Câţi adepţi a avut această viziune printre erudiţii evrei din acel timp nu ştim, dar unul a fost cu siguranţă autorul sau autorii traducerii cărţilor profeţilor Isaia şi Daniel.
Traducerea în greacă a lui Daniel 12:1 este şi ea interesantă, deoarece redă cuvântul "sar" tot prin cuvântul "înger":
Daniel 12:1 kai kata ten oran ekeinen pareleusetai Michael ho aggelos (îngerul) ho megas (mare) ho estekos epi tous uious tou laou sou ekeine he hemera Thlipseos oia ouk egenethe aph ou egenethesan eos tes hemeras ekeines kai en ekeine te hemera hypsothesetai pas ho laos os an eurethe eggegrammenos en to biblio 2 kai polloi ton katheudonton en to platei tes ges anastesontai oi men eis zoen aionion oi de eis oneidismon oi de eis diasporan kai aischynen aionion.
Traducerea din greacă în engleză a lui Daniel 12:1
Daniel 12:1 And on the hour that, arose Michael the messenger (angel) the great who/stands on (over) your sons of/the people yours, but the day difficulty (tribulation) as not begun (happened), such not begun (happened) since the days those, and in those the days lifted all the people who were found written/in the book. 2 And many of/them lie/down in the flat/spot the ground (earth or land) resurrected (stand again) some for the life age-long, some for the disgrace, some for the scattering and shame age.
Isaia 9:6 (5) în română, după versiunea antică Septuaginta:
Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat,...
Daniel 12:1 în română, după versiunea Septuaginta:
Şi în vremea aceea se va ridica Mihail, îngerul mare, stând peste copiii poporului tău;...
Oare mai sunt şi alte texte din Vechiul Testament în care apare acest cuvânt şi poate fi asociat cu Mihail? Da, mai sunt şi le voi prezenta, arătând cum se leagă de ceea ce a scris apostolul Pavel:
"şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească şi stânca era Hristos" (1Corinteni 10:4)
Căpetenia (sar) Oştirii Domnului
Arăt un verset după care apostolul Pavel susţinea ideea prezenţei lui Christos cu israeliţii ieşiţi din Egipt:
"şi
toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă
duhovnicească şi stânca era Hristos"
(1Corinteni 10:4)
Desigur, atunci el nu era cunoscut sub denumirea de "Christos" (tradus Mesia din ebraică, având semnificaţia de “Unsul (lui Dumnezeu) în română).
Dar să ne întoarcem la ceea ce a scris apostolul Pavel. Ce arată versetul de fapt? Versetul arată că minunile care s-au făcut în acel timp de Dumnezeu, erau făcute prin Christos, el fiind agentul divin, ce însoţea pe evrei. Dacă citim cu atenţie Ioan 1:3, nu ar trebui să ne mirăm asupra faptului că Christos s-a implicat în toate lucrările pe care le-a facut Dumnezeu. Putea el să stea deoparte când era vorba de poporul lui Dumnezeu? Dar oare avem un indiciu clar în acest sens? Da, avem şi vă invit să consultăm câteva versete:
Iosua 5:14,15
Iosua întreabă “omul cu sabia scoasă”
cine este, neştiind cine este:
"Şi el a răspuns: "Nu, ci Eu sunt Căpetenia (sar) oştirii DOMNULUI (aici este numele divin Yhwh) şi acum am venit." Iosua s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat şi I-a zis: "Ce spune Domnul meu robului Său?"
Şi Căpetenia (sar) oştirii DOMNULUI (numele Yhwh) a zis lui Iosua: "Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt." Şi Iosua a făcut aşa."
Vedem aici pe cineva care se prezintă ca fiind nu numai o căpetenie oarecare din oştirea de îngeri, ci chiar căpetenia (comandantul) oştirii. Asistăm iarăşi la cuvântul de legătură "sar", care apare atât cu privire la Mihail (Daniel 12:1) cât şi cu privire la Mesia (Isaia 9:6).
Să vedem ce ni se mai spune despre el:
Exodul 23:20,21
"Iată Eu trimit un Înger (înseamnă pur şi simplu “trimis”, "sol", "mesager" în limba ebraică) înaintea ta, ca să te ocroteasca pe drum şi să te ducă la locul pe care l-am pregătit. Fii dar cu grijă în prezenţa Lui şi ascultă galsul Lui să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu va va ierta călcările de lege, căci Numele Meu este în El."
Dar stai puţin - vor obiecta poate unii - vrei să spui că Christos a fost un înger? Asta este în dezacord cu Evrei capitolul 1!
Voi analiza această critică.
"Şi el a răspuns: "Nu, ci Eu sunt Căpetenia (sar) oştirii DOMNULUI (aici este numele divin Yhwh) şi acum am venit." Iosua s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat şi I-a zis: "Ce spune Domnul meu robului Său?"
Şi Căpetenia (sar) oştirii DOMNULUI (numele Yhwh) a zis lui Iosua: "Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt." Şi Iosua a făcut aşa."
Vedem aici pe cineva care se prezintă ca fiind nu numai o căpetenie oarecare din oştirea de îngeri, ci chiar căpetenia (comandantul) oştirii. Asistăm iarăşi la cuvântul de legătură "sar", care apare atât cu privire la Mihail (Daniel 12:1) cât şi cu privire la Mesia (Isaia 9:6).
Să vedem ce ni se mai spune despre el:
Exodul 23:20,21
"Iată Eu trimit un Înger (înseamnă pur şi simplu “trimis”, "sol", "mesager" în limba ebraică) înaintea ta, ca să te ocroteasca pe drum şi să te ducă la locul pe care l-am pregătit. Fii dar cu grijă în prezenţa Lui şi ascultă galsul Lui să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu va va ierta călcările de lege, căci Numele Meu este în El."
Dar stai puţin - vor obiecta poate unii - vrei să spui că Christos a fost un înger? Asta este în dezacord cu Evrei capitolul 1!
Voi analiza această critică.
Îngerul Feţei lui Dumnezeu: Pledoarie finală
Este Îngerul Feţei lui Dumnezeu din Vechiul Testament unul dintre îngerii obişnuiţi ai lui Dumnezeu? Sau este chiar comandantul armatei îngerilor, Arhanghelul Mihail?
Pledoarie finală
Iată că prin harul lui Dumnezeu, am ajuns la punctul final unde trebuie să analizăm dacă Îngerul din Exod 23:20,21 este un înger de rând, adică un înger dintre ceilalţi îngeri sau este un alt Înger, de rang (ordin) special, care nu aparţine cetei îngerilor? Păi cum adică, spun unii, poate fi un înger şi în afara rangului (ordinului) îngerilor de rând? Vedeţi voi dragii mei prieteni, sunt ranguri mai speciale, cum ar fi “Regele regilor, Domnul domnilor, Sfânta sfintelor, Sfântul sfinţilor”. Tot astfel arhanghelul Mihail, este Îngerul îngerilor, adică mesagerul ce dă mai departe mesagerilor, tot ce iese din gura lui Dumnezeu. El este “Cuvântul” figurativ al lui Dumnezeu, la fel cum satrapii (guvernatorii) persani erau verificaţi de “ochii şi urechile împăratului”, adică de către mai marii regelui, numiţi astfel din pricina poziţiei înalte de la curtea persană. Dacă facem o paranteză, putem vedea pe Melhisedec care deşi a fost mare preot totuşi nu a fost din rangul (ordinul) lui Aaron, a fost de un rang mai înalt.
Haideţi să comparăm două texte, care descriu unul şi acelaşi Înger, dar de alt rang (ordin) faţă de ceilaţi:
Exodul 23:20,21
"Iată Eu trimit un Înger (înseamnă pur şi simplu “trimis”, "sol", "mesager" în limba ebraică) înaintea ta, ca să te ocroteasca pe drum şi să te ducă la locul pe care l-am pregătit. Fii dar cu grijă în prezenţa Lui şi ascultă galsul Lui să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu va va ierta călcările de lege, căci Numele Meu este în El."
Isaia 63:9
"În toate necazurile lor nu au fost fară ajutor şi Îngerul care este înaintea Feţei Lui i-a mântuit, El Însuşi i-a răscumpărat în dragostea şi îndurarea Lui şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în zilele din vechime."
Iata şi o traducere literală, pentru a o compara cu redarea traducerii româneşti:
Young's Literal Translation
In all their distress He is no adversary, And the messenger of His presence saved them, In His love and in His pity He redeemed them, And He doth lift them up, And beareth them all the days of old.
Ce credeţi voi, dragi fraţi, surori şi prieteni, este acest Înger un înger de rând sau de un alt rang (ordin), superior? Care dintre îngerii de rând ai lui Dumnezeu este pus într-o asemenea onoare şi putere? Să observăm trei calităţi de marcă, despre care eu nu ştiu că îngerii de rând ar avea-o. Dacă o au vă rog să mă puneţi în temă şi pe mine.
1. Nu iartă călcările de lege
2. Are numele lui Dumnezeu în el (adică poate vorbi în numele lui Dumnezeu)
3. Stă în faţa lui Dumnezeu
E unic!
Trebuie să fie un Înger special, unul care este ridicat în onoare peste ceilalţi îngeri de rând. Păi cum, un înger nu ar trebui să fie întotdeuna un înger, vor putea obiecta (poate) unii? Nu. Anumite cuvinte, plasate în anumit context, diferă de la un înţeles la altul. Să luăm ca exemplu 2Corinteni 4:4. Aici apare cuvântul dumnezeu, aplicat cu privire la Satan, deşi el nu este Dumnezeu. Cuvântul dumnezeu (elohim) înseamnă puternic, este format la plural (rădăcina eloh şi sufixul de plural -im), literalmente putând fi tradus ca "puterile". Numai că în vocabularul ebraic antic literele şi cuvintele conţin şi expresii de imagini sau forme. Cuvântul elohim este o astfel de imagine informativă, care arată ca cel căruia i se adresează cuvântul elohim, are puteri înmulţite, ceea ce, parafrazând, s-ar putea spune "puteri la scara n". Şi atunci înţelegem, de ce atat Dumnezeu cât şi Satan sunt numiţi cu acest cuvânt, deoarece ambii sunt puternici, evident primul întrecându-l pe celălalt în putere.
Exact această diferenţă există şi cu privire la cuvântul înger. Christos nu este un înger de ordin de rând, nu este un înger dintre ceilalţi îngeri. Autoritatea şi puterea lui întrece cu mult pe cea a îngerilor. Să ne reamintim că puternicul înger din Daniel 10:13 (de care, deşi nu l-au văzut, s-au ascuns toţi tovarăşii lui Daniel şi el însuşi a fost speriat de moarte) s-a luptat 21 de zile (!!!) cu căpetenia invizibilă a Persiei (un demon de rang înalt), până ce a venit acest Înger de rang (ordin) special Mihail, şi a deschis drumul biruind puterea demonului domnitor al Persiei.
Asocierea dintre Mihail şi Îngerul Feţei lui Dumnezeu este de necombătut, cum bine au văzut pustnicii evrei din secolul I BC şi traducatorul Septuagintei. Mihail este nimeni altul decat Îngerul Feţei lui Dumnezeu, un Înger de rang (ordin) superior. Dar nimeni nu a ştiut numele lui până pe vremea profetului Daniel. Comparând anumite texte între ele, o anumită parte a exegezei rabinice din secolele II şi III înaintea erei noastre, au ajuns la concluzia că acest personaj de cel mai înalt rang, mai are o misiune cu privire la Israel, şi anume să fie Eliberatorul, Mesia lui Israel, cum a făcut de atâtea ori în antichitate.
Un astfel de text mesianic în care
se vorbea de acest Înger de rang special şi misiunea lui, este Maleahi 3:1:
"Iată, Eu trimit pe Îngerul Meu şi va pregăti calea înaintea feţei Mele şi va veni îndată în templul Său DOMNUL (Yhwh) pe Care Îl căutaţi şi Îngerul legământului pe Care voi Îl doriţi. Iată, vine!", zice DOMNUL (Yhwh) Sabaot." BOR
"Iată, Eu trimit pe Îngerul Meu şi va pregăti calea înaintea feţei Mele şi va veni îndată în templul Său DOMNUL (Yhwh) pe Care Îl căutaţi şi Îngerul legământului pe Care voi Îl doriţi. Iată, vine!", zice DOMNUL (Yhwh) Sabaot." BOR
"Iată, voi trimite pe solul
Meu, el va pregăti calea înaintea mea. Şi Domnul, pe care-L căutaţi, deodata va
intra în templul Său, Solul (Îngerul)
legământului în care găsiţi plăcere, iată că vine" zice DOMNUL
(Yhwh) oştirilor." BDC
Am prezentat două versiuni şi în
ambele se vede clar că Dumnezeu vine însoţit de un Înger, după ce Acest ÎNGER îi pregăteşte calea (a se compara şi
cu Psalmul mesianic 110). El este Îngerul legământului, adică Îngerul prin
care s-a dat Legea şi prin care a fost condus Israelul şi care a eliberat
deseori pe Israel din robia neamurilor asupritoare. Este Îngerul feţei Domnului.
El este Arhanghelul Mihail, e Mesia lui Israel.
Despre ce personaj vorbeau evreii
cel mai mult, după Dumnezeu în antichitate? În ce Înger (Sol) îşi găseau evreii
plăcerea? În Îngerul (Solul) Izbăvirii, Mesia!
Din nefericire, exegeza acestor rabini nu a fost acceptată şi a rămas în minoritate, cum se întâmplă de obicei cu adevărul. Saducheismul şi fariseismul avea altă viziune despre originea lui Mesia. L-au redus la origine pur umană şi ebioniţii iudeo-creştini s-au luat după ei, din păcate. Poate că aceşti rabini au făcut parte dintre cei care s-au răsculat împotriva dominaţiei greceşti de pe timpul lui Antiuochus Epifanes şi s-au ascuns în peşterile din pustii, model ce l-au urmat şi alţii până în secolul I AD, essenienii.
Din nefericire, exegeza acestor rabini nu a fost acceptată şi a rămas în minoritate, cum se întâmplă de obicei cu adevărul. Saducheismul şi fariseismul avea altă viziune despre originea lui Mesia. L-au redus la origine pur umană şi ebioniţii iudeo-creştini s-au luat după ei, din păcate. Poate că aceşti rabini au făcut parte dintre cei care s-au răsculat împotriva dominaţiei greceşti de pe timpul lui Antiuochus Epifanes şi s-au ascuns în peşterile din pustii, model ce l-au urmat şi alţii până în secolul I AD, essenienii.
Epistola către Evrei
Epistola către Evrei nu are nimic de a face cu combaterea acestui Înger special. Christos nu a fost niciodata unul dintre îngerii de rănd, ori epistola la aceştia se referă. Înger înseamnă sol, mesager, trimis, ambasador ceresc. Faptul că şi Christos este numit astfel în perioada Vechiului Testament, arată că nu a stat cu mâinele în sân, ci a fost întradevăr “căpetenia” izbăvitoare a evreilor. Însă dacă noi scoatem pe Christos din ecuaţia Mihail = Îngerul Feţei Lui Dumnezeu = Christos, vă întreb ce a făcut Christos pe toată perioada Vechiului Testament poporului evreu? Dacă iese din ecuaţie, înseamnă că nu a făcut nimic, pentru că tot ce s-a făcut a fost făcut de Mihail, Îngerul Feţei lui Dumnezeu şi argumentul apostolului Pavel cade.
Vă rog să îmi răspundeţi, cum se explică faptul că el "a venit la ai săi" (Ioan 1:11), dacă noi nu vedem nici o implicare a sa în viaţa poporului lui Dumnezeu din Vechiul Testament?
Ca să rezolve această dilemă, unii susţin că Îngerul feţeilui Dumnezeu a fost de fapt însuşi Dumnezeu, rupându-l pe Dumnezeu în două (binitarienii) sau trei părţi (trinitarienii), ca totuşi să nu contrazică Ioan 1:18 şi 1Timotei 6:16. Nu este necesar să îl rupem pe Dumnezeu în două (sau în trei) ca să rezolvăm misterul contradicţiei în acest fel. Căci nu se poate. Făcând astfel nu rezolvăm nimic. Dacă Fiul este Dumnezeu, textele din Ioan 1:18 şi 1Timotei 6:16 ar trebui aplicate şi asupra sa în spiritul fair play: Christos a fost văzut, deci nu poate fi Dumnezeu. Haideţi să nu ne minţim pe noi înşine, că nu are rost, o facem doar spre paguba noastră. Ca să fim consecvenţi citatelor, versetele în cauză ar trebui extinse şi asupra Fiului, dacă el ar fi Dumnezeu.
Există o altă explicaţie şi anume că
versetele au fost măsluite (menţionate în masora din Textul Masoretic, care a
încercat să reconstruiască sursa primară), ca să pară că Îngerul sau îngerii în
cauză, care au vorbit oamenilor, au fost nimeni altul decat însuşi Dumnezeu. La
mijloc este mâna sistemului saducheu, care nu credeau în îngeri, nici în
duhuri, ci doar în existenţa unei singure fiinţe, Dumnezeu. Dacă ei totuşi au
apărut în Scripturi, scribii saducheilor au modificat anumite fraze care să
lase impresia că îngerii respectivi ar fi de fapt arătarea lui Dumnezeu în formă
umană.
Iată o forma măsluita (modificată) a unui astfel de text:
"şi a zis: Iehova (Yhwh), dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, Te rog, pe lângă robul Tău." Genesa 18:3
Aici scribul saducheu a înlocuit cuvantul adoni (domnule) cu numele divin Yhwh, ca să întărească doctrina identificării îngerilor cu însuşi Dumnezeu. Maşinaţia jonglerească este clară, dacă citim Exod 6:2-3 „Şi Elohim (Dumnezeu) a vorbit lui Moise şi a zis: Eu sunt Yhwh (Iehova). M-am arătat lui Avram, lui Isaac şi lui Iacob ca El Saday (Dumnezeul cel Atotputernic), dar n-am fost cunoscut de ei sub numele (hasem) Meu ca Yhwh (Iehova)“.
Textul autentic, nemăsluit (nemodificat) suna astfel:
"şi a zis: Domnule (adoni), dacă am căpătat trecere în ochii tăi, nu trece, te rog, pe lângă robul tău."
Vedem în acest text multă politeţe în stil antic. Ce s-a întâmplat de fapt? Avraam stătea la uşa cortului şi a văzut că vin trei călători, trei bărbaţi. În etica vremii, cel mai de vază mergea în faţă şi era salutat primul. Avraam, din politeţe s-a grăbit să îi întâmpine şi l-a salutat pe primul cu apelativul "domnule". Era o adresare de cinstire, cotidiană, ca şi acum, şi în afara templelor, era fără conotaţii religioase. El habar nu avea că are de a face cu îngerii lui Dumnezeu, deoarece aceştia erau transformaţi în oameni. I-a poftit la masă şi ei au mâncat (versetul 8). Nici el şi nici nevastă-sa, Sara, nu ştiau că sunt îngeri, darămite să le treacă prin cap că au de a face cu Iehova, cu Dumnezeul evreilor (a se compara cu Evrei 13:2, care se referă tocmai la această întâmplare)! Sara a râs în sinea ei, când cel de vază a spus că va avea un copil. Dacă Avraam ar fi ştiut că el este Iehova, i-ar fi spus şi ei: "Vezi tu că a venit Iehova la noi!" Ideea aceasta cu salutul lui Avraam, folosind numele "Iehova" - ca şi cum l-ar fi cunoscut pe Iehova (să îmi spuneţi când l-a mai întâlnit sau când l-a mai văzut pe Iehova) sau i s-ar fi zis înainte că vine Iehova la el în vizită, este atât de absurdă, chiar dacă nu ar fi consemnarea din Exod 6:2-3. Să mă iertaţi, musai să protestez revoltat, în termeni nepoliticoşi: Numai nişte fraieri de saduchei puteau înghiţi o astfel de muscă diabolică, pe care ei însuşi au picat-o tocmai în laptele sfânt al adevărului!
Iată o forma măsluita (modificată) a unui astfel de text:
"şi a zis: Iehova (Yhwh), dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, Te rog, pe lângă robul Tău." Genesa 18:3
Aici scribul saducheu a înlocuit cuvantul adoni (domnule) cu numele divin Yhwh, ca să întărească doctrina identificării îngerilor cu însuşi Dumnezeu. Maşinaţia jonglerească este clară, dacă citim Exod 6:2-3 „Şi Elohim (Dumnezeu) a vorbit lui Moise şi a zis: Eu sunt Yhwh (Iehova). M-am arătat lui Avram, lui Isaac şi lui Iacob ca El Saday (Dumnezeul cel Atotputernic), dar n-am fost cunoscut de ei sub numele (hasem) Meu ca Yhwh (Iehova)“.
Textul autentic, nemăsluit (nemodificat) suna astfel:
"şi a zis: Domnule (adoni), dacă am căpătat trecere în ochii tăi, nu trece, te rog, pe lângă robul tău."
Vedem în acest text multă politeţe în stil antic. Ce s-a întâmplat de fapt? Avraam stătea la uşa cortului şi a văzut că vin trei călători, trei bărbaţi. În etica vremii, cel mai de vază mergea în faţă şi era salutat primul. Avraam, din politeţe s-a grăbit să îi întâmpine şi l-a salutat pe primul cu apelativul "domnule". Era o adresare de cinstire, cotidiană, ca şi acum, şi în afara templelor, era fără conotaţii religioase. El habar nu avea că are de a face cu îngerii lui Dumnezeu, deoarece aceştia erau transformaţi în oameni. I-a poftit la masă şi ei au mâncat (versetul 8). Nici el şi nici nevastă-sa, Sara, nu ştiau că sunt îngeri, darămite să le treacă prin cap că au de a face cu Iehova, cu Dumnezeul evreilor (a se compara cu Evrei 13:2, care se referă tocmai la această întâmplare)! Sara a râs în sinea ei, când cel de vază a spus că va avea un copil. Dacă Avraam ar fi ştiut că el este Iehova, i-ar fi spus şi ei: "Vezi tu că a venit Iehova la noi!" Ideea aceasta cu salutul lui Avraam, folosind numele "Iehova" - ca şi cum l-ar fi cunoscut pe Iehova (să îmi spuneţi când l-a mai întâlnit sau când l-a mai văzut pe Iehova) sau i s-ar fi zis înainte că vine Iehova la el în vizită, este atât de absurdă, chiar dacă nu ar fi consemnarea din Exod 6:2-3. Să mă iertaţi, musai să protestez revoltat, în termeni nepoliticoşi: Numai nişte fraieri de saduchei puteau înghiţi o astfel de muscă diabolică, pe care ei însuşi au picat-o tocmai în laptele sfânt al adevărului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu