Se spune că Schwenckfeld a fost omul care a influențat anabaptismul, pietismul și puritanismul, dar se poate spune şi că el a fost influenţat de anabaptişti, însă nu a avut curajul să devină anabaptist, pentru a nu fi persecutat. El a renunţat la predicarea botezului şi pentru o vreme la Cina Domnului, precum şi la alte adevăruri pentru a nu fi confundat sau catalogat că ar fi de la anabaptişti. Astfel, el şi adepţii săi au creat o biserică căldicică:
"Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot!
Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea. (Apoc. 3:15, 16)
Caspar (sau Kaspar) Schwen(c)kfeld von Ossig (1489 sau 1490 – 10 decembrie 1561) a fost un teolog, scriitor, medic, naturalist și predicator german care a devenit reformator și spiritualist protestant. A fost unul dintre primii promotori ai Reformei Protestante din Silezia.
Schwenckfeld a ajuns la principiile Reformei prin Thomas Müntzer și Andreas Karlstadt. Cu toate acestea, el și-a dezvoltat propriile principii și s-a certat cu Martin Luther din cauza controversei euharistice (1524). El a avut propriile sale opinii asupra sacramentelor - doctrina Cărnii Cerești - dezvoltate în strânsă asociere cu colegul său umanist, Valentin Crautwald (1465–1545). Adepții săi au devenit o nouă sectă, care a fost interzisă în Germania, dar ideile sale au influențat anabaptismul, pietismul în Europa continentală și puritanismul în Anglia.
Mulți dintre adepții săi au fost persecutați în Europa și astfel forțați fie să se convertească, fie să fugă. Din această cauză, există congregații ale Bisericii Schwenkfelder în țări precum Statele Unite ale Americii (care erau atunci cele Treisprezece Colonii ale Marii Britanii).
Viaţă
Tinereţe
Schwenckfeld s-a născut în Ossig, lângă Liegnitz, Silezia acum Osiek, lângă Legnica, Polonia, din părinți nobili în 1489. Din 1505 până în 1507 a fost student la Köln, iar în 1507 s-a înscris la Universitatea din Frankfurt pe Oder. Între 1511 și 1523, Schwenckfeld a servit Ducatului de Liegnitz în calitate de consilier al ducelui Carol I (1511–1515), al ducelui George I (1515–1518) și al ducelui Frederick al II-lea (1518–1523).
De la catolic la reformator magistral şi la reformator radical
În 1518 sau 1519, Schwenckfeld a experimentat o trezire pe care a numit-o „vizitare a lui Dumnezeu”. Scrierile lui Martin Luther au avut o influență profundă asupra lui Schwenckfeld, iar el a îmbrățișat reforma „luterană” și a devenit un student al scripturilor. În 1521, Schwenckfeld a început să predice Evanghelia, iar în 1522 l-a adus pe ducele Friedrich al II-lea la protestantism. El a organizat o Frăție a convertiților săi în scopul studiului și al rugăciunii în 1523. În 1525, el a respins ideea lui Luther despre prezența reală și a ajuns la o interpretare spirituală a Cinei Domnului, care a fost ulterior respinsă de Luther. Schwenckfeld a început să învețe că adevăratul credincios a mâncat trupul spiritual al lui Hristos. A impulsionat reforma oriunde a mers, dar a criticat și reformatorii despre care credea că au ajuns la extreme. El a subliniat că pentru a fi un creștin adevărat, nu trebuie să se schimbe doar exterior, ci interior. Din cauza comuniunii și a altor controverse, Schwenckfeld s-a rupt de Luther și a urmat ceea ce unii descriu drept „calea de mijloc”. Din cauza rupturii sale de Luther și Reforma Magistrală, oamenii de știință îl cataloghează de obicei pe Schwenckfeld ca membru al Reformei Radicale. S-a exilat de bunăvoie din Silezia în 1529 pentru a scuti presiunea asupra ducelui său și stânjeneala. A locuit la Strassburg din 1529 până în 1534 și apoi în Suvabia.
Învățăturile
Unele dintre învățăturile lui Schwenckfeld au inclus opoziția față de război, societăți secrete și depunerea jurământului, că guvernul nu avea dreptul să-și poruncească conștiința, că regenerarea se face prin har prin lucrarea interioară a Duhului, că credincioșii se hrănesc cu Hristos spiritual și că credincioşii trebuie să dea dovadă de regenerare. El a respins botezul copiilor, formele exterioare ale bisericii și „denominațiile”. Părerile sale despre Euharistie l-au determinat pe Luther să publice mai multe predici pe această temă în 1526 sacramentul trupului și sângelui lui Hristos – Împotriva fanaticilor.
Moarte
În 1561, Schwenckfeld s-a îmbolnăvit de dizenterie și s-a slăbit treptat până când a murit la Ulm în dimineața zilei de 10 decembrie 1561. Din cauza dușmanilor săi, faptul morții sale și locul înmormântării sale au fost ținute secrete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu