De-a joaca cu profeţiile
Schimbarea arbitrară a zilelor în ani
Daniel 12:11. De la vremea cand va inceta jertfa necurmata si de cand se va aseza uraciunea pustiitorului, vor mai fi o mie doua sute nouazeci de zile.
O altă năzbâtâie teologică a lui Russell a fost legată de anul 1829. Russell, care a fost un pastor adventist, considera ca şi adventiştii că cele 1290 de zile expuşi în Daniel 12:11, sunt de fapt ani, care au început la 539 î.e.n şi s-au terminat în anul 1829. Era văzută o dată foarte importantă, deoarece atunci a început lucrarea pseudo-adventistă a lui William Miller şi de fapt Studenţii Bibliei, la origini provin de acolo. Sursă: Lothar Gassman, Martorii Lui Iehova, p 9, Studii În Scripturi Volumul III, p 40, 60, 163, Our Lord's Return (Revenirea Domnului nostru) scrisă de JF Rutherford. Această învăţătură a fost abandonată în 1930.
IATĂ O ALTĂ MINCIUNĂ A DIAVOLULUI SUSŢINUTĂ peste 50 DE ANI! Nu au fost în stare să găsească explicaţia corectă timp de peste 50 de ani! Aceşti „Martori” auto-propuşi ai lui Dumnezeu crezând minciunile Diavolului se pot scuza că şi apostolii au avut aşteptări false. Însă Biblia arată clar că Domnul Isus i-a corectat şi nu i-a lăsat în eroare zeci de ani, ca pe Russll şi Rutherford. Ne putem întreba din nou: Dacă aceşti liderii de la Martori au fost canalul de comunicare al lui Dumnezeu în acel timp, de ce Dumnezeu i-a ţinut în ceaţă ca grup peste 50 de ani? Şi oare este sigură explicaţia dată de Rutherford?
De ce a dat predicții false fostul pastor adventist Russell? Pe ce s-a bazat? Și cum ne poate afecta, dacă credem? De ce nici explicaţia lui Rutherford nu este corectă?
Deoarece în Daniel 12:11 sunt zile, nu ani. Mare atentie! Excentricul Russell a schimbat zilele în ani și le-a introdus după propria lui preferință în istorie. Întreb din nou: Cum poţi să schimbi arbitrar - aşa tam-nesam nişte zile în ani - fără ca şi Cuvântul lui Dumnezeu din acel loc să specifice în mod clar asta?
După moartea lui Russell și uneori încă în timpul vieții sale, unii dintre adepții săi nu s-au mulțumit cu anumite explicații și le-au dat o altă direcție de explicație, dar la fel de greșită. Adesea se bazau pe un argument fals, că zilele în profețiile biblice înseamnă întotdeauna ani, după modelul arbitrar adventist. Dar nu este așa, căci nu întotdeauna zilele din profeţii trebuie schimbaţi în ani. Când zilele profetice arată ani, contextul arată clar acest lucru, căci Dumnezeu însuşi arată în text, dacă ele trebuie schimbate în ani sau nu.
Perioada celor 1290 de zile se referă la epoca elenistică din timpul regelui Antiochus Epifanes.
Iosif Flavius, un evreu foarte învăţat din secolul I AD, din neam de preoţi evrei, a scris o carte numită „Antichități Iudaice”. În volumul II al „Antichități iudaice”, descrie urâciunile pe care evreii au trebuit să le suporte: Regele Antiochus IV Epifanes a adus un porc ca jertfă pe altarul de la Templul din Ierusalim şi a pus statuia lui Jupiter Olimpianul în Templu, a impus tuturor evreilor să aducă porci ca jertfe şi să se închine lui Jupiter. Cei care își tăiau copiii împrejur, erau răstigniți şi copilul tăiat împrejur era spânzurat, fiind atârnat de gâtul tatălui răstignit. Aşadar, răscoala Macabeilor a fost o revoltă împotriva păgânizării forţate stabilită de dementul rege Antioh IV Epifanes. Să păstrăm un moment de reculegere în memoria acelor Evrei credincioşi care au suferit pentru credinţă, dându-ne o pildă ca eroi sfinţi şi martiri ai credinţei.
Iată un extras din această carte:
„În vremea aceea în satul Modiim din ludeea locuia un om numit Mattathias, fiul lui Ioannes, fiul lui Simeon, fiul lui Asamoneu: era preot din tagma lui Ioarib, originar din Hierosolyma (Ierusalim). Avea cinci fii: Ioannes, poreclit Gaddes; Simon, care se mai numea Matthes; Iudas, care se chema Macabeul; Eleazar, căruia i se zicea Auran şi Ionathas, poreclit Apfus. Acest Mattathias a deplâns în faţa fiilor săi jalnica stare a lucrurilor, devastarea oraşului, jefuirea Templului şi nenorocirile îndurate de popor, spunându-le că ar fi preferat mai degrabă să moară pentru legile Domnului decât să ducă o viaţă atât de umilitoare. Când au sosit în satul Modiim slujbaşii împuterniciţi de rege să-i constrângă pe iudei să aplice ordinele sale, au cerut celor de faţă să înfăptuiască jertfa aşa cum poruncise suveranul. L-au rugat pe Mattathias, care datorită învăţăturii sale dobândise o mare faimă, să înceapă el jertfa (căci consătenii lui îi vor urma exemplul şi el se va bucura de preţuirea regelui). Dar Mattathias a refuzat să facă acest lucru şi le-a spus că, indiferent dacă toate celelalte neamuri se vor supune poruncilor lui Antioh, fie că le era frică, fie că voiau să facă hatârul regelui, el şi fiii săi nu se vor lăsa puşi în situaţia de a părăsi datina strămoşilor lor. După ce el a tăcut, a ieşit în faţă un iudeu şi a adus jertfa aşa cum ordonase Antioh. Văzând fapta asta, mâniosul Mattathias şi fiii săi au tăbărât cu sabia în mână asupra iudeului şi l-au răpus lângă altar, apoi l-au ucis pe regescul slujbaş care îl silise să aducă jertfa, Apelles, împreună cu puţin numeroşii lui oşteni. A dărâmat apoi altarul şi a strigat: „Cel ce simte râvna obiceiurilor străbune şi a cinstirii Domnului să mă urmeze!” După ce a grăit astfel, s-a refugiat împreună cu fiii săi în pustiu, lăsându-şi de izbelişte întreaga avuţie în sat. Mulţi alţii i-au urmat pilda şi au fugit în deşert, împreună cu copiii şi nevestele lor.”
Preotul erou Mattathias şi fii săi au lansat un război de gherilă împotriva colaboraţioniştilor păgânizaţi şi a trupelor regelui, câştigând victorii importante, una din victoriile de seamă fiind recapturarea Templului din Ierusalim şi rededicarea lui (după trecerea unei perioade de jertfe ce trebuiau aduse 2300 de seri-dimineţi, adică 1150 de zile), apoi eliberarea completă a Ierusalimului, prin alungarea garnizoanei grecilor (după 1290 de zile) şi apoi eliberarea ţării (după 1335 de zile), perioadele acestea fiind suprapuse.
Aşadar anul 1829 AD nu poate fi considerat sfârşitul celor 1290 de zile şi nu pot fi transformaţi în ani, ci trebuie lăsaţi aşa cum sunt expuşi în Daniel 12:11. Aceste zile nu au început la 539 î.e.n. ci în perioada elenistică, când Iudeea era sub stâpânirea grecilor. Aceste zile nu au nici o legătură cu începutul lucrării lui William Miller şi nici cu Studenţii Bibliei, care la origini provin de acolo. Ele nu se referă nici la Martorii lui Iehova şi răstălmăcirea lui Rutherford, care este la fel de păguboasă ca a lui Russell, trebuie respinsă ca nelogică şi nebiblică.
După cum am mai arătat, dupa moartea pastorului Russell, cultul ex-adventist lansat de el s-a fărâmiţat în numeroase secte mai mici, de obicei mai toate de orientare adventistă-speculativă, fiecare încercând să peticească predicţiile nereuşite ale fostului lor pastor decedat. Crezând orbeşte că toate zilele din profeţii trebuie convertiţi în ani şi trebuie reinterpretati, ei au ajuns la interpretări ciudate şi chiar periculoase, cum a fost cazul în diferite locuri de pe glob.
Acesta a fost cazul Asociației Studenților în Biblie din India (1921 – Prezent).
Pe vremea lui Russell, S. P. Devasahayam („Davey”), din apropiere de Nagercoil, începuse lucrarea în 1912, inclusiv traducerea Studiilor în Scripturi de CT Russell, volumul 1, în tamilă și apoi în malayalam. După moartea lui Russell, contactul cu Turnul de Veghe a fost pierdut timp de mulți ani, dar contactul cu PBI a fost ulterior stabilit. Davey a devenit slăbit din punct de vedere fizic în jurul anului 1920 și de atunci încolo inactiv involuntar până la moartea sa în 1936. Apoi, de asemenea, mulți asociați au părăsit Societatea în masă în epoca Rutherford.
Explicaţiile proaste conduc la noi predicții false
Davey l-a numit pe V. Devasandosham să-i succedă în jurul anului 1920. Un organizator capabil, Devasandosham a organizat „Associated Bible Students (mai târziu India Bible Students Association) și a centrat activitatea în Madras. India Bible Students Association a început să publice propriul periodic lunar „Zion’s Express”, precum și „India Bible Students Monthly” și alte scrieri, inclusiv publicațiile tamile „Babilon și fiicele ei”, „Este sâmbăta Sabatul creștinilor? și „Adevăratul Catehism Biblic”. Mai târziu, Devasandosham a sugerat că 2520+30 de ani ar putea semnifica sfârșitul în 1944; după 1939 mulți au vândut totul de dragul lucrării creștine, ceea ce a dus după aceea la probleme serioase.
Explicațiile false au fost răspândite prin tipografia proprie a noului cult
Originar din Singapore, un membru din cult, Pakian (de sănătate precară) a cumpărat o mică tipografie în Madras, 1920-1924. Pakian Press a tipărit multe tracturi tamile și o revistă lunară (din 1922) pentru Studenții Bibliei Asociați. După moartea lui Devasandosham, presa a fost mutată la Coimbatore, în 1966 (cu o presă cumpărată de Dawn) la Madurai, iar în 1974 la Trichy (Tiruchiripali, unde erau vreo trei sute în clasă). Apoi, o membră, Ryer Pillai a dat o mașină de tuns cărți în jurul anului 1960.
În calitate de șef al Asociației Studenților Bibliei din India, Devasandosham (1920-1944) a fost succedat de T. C. Devakannu ("TCD 1944-1970), de S. Rathansami (1967-1975) din Tiruchiripali și Sebastian (1975-). Congresul Asociației Studenților [limba tamilă] se ține anual din 1921. În prezent, durează aproximativ trei zile, atrage până la cinci sute și se rotește de la an la an între câteva orașe. The Bible Students Press publică o revistă lunară în limba tamilă. Câteva sute de studenți ai Bibliei sunt împrăștiați în India, dar se află în principal în sud.
Sundar Raj Gilbert a părăsit cariera de inginer pentru a-și începe activitatea. Extinderea sa dincolo de statul tamil a început în 1940. Solomon Subamangalam și Bro. George a găsit întâmplător o mică broșură Dawn la Madras și a scris pentru literatură gratuită la începutul anului 1946. În 1947, Subamangalam a dat o parte din ea lui Sundar Raj Gilbert. Apoi, corespondența dintre H. A. Livermore din Portland, Oregon și Sundar Raj Gilbert a dus la sprijinul extern al lucrării din India, începând cu 1947. Comitetul Indiei de Nord-Vest (în America, ulterior redenumit Comitetul de Nord-Vest pentru India, iar acum Prietenii Indiei) primește cooperare din partea mai multor clase și persoane fizice din SUA și Canada. Comitetul Studenților Bibliei din India de Sud a fost format în 1965 (împreună cu vizita lui G. R. Pollock) pentru a publica literatură și în alte limbi materne, inclusiv telugu, Kanada (canareză), malayalam, marathi, gujarati, hindi, urdu, bengaleză și oriya... Bible Students Press are un acord de lucru cu Dawn in America.
De altfel, C.T. Russell a fost atât de influent în India în vizitele sale acolo și la coloniile de leproși, încât există în prezent mai multe orașe și străzi care poartă numele lui.
(Mai jos puteţi vedea harta lui William Miller, prin care "dovedea" - greşit bineânţeles, că în anul 1843 este venirea Domnului Isus)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu