Documentar: Când este Învierea (Partea 2)

 

Este oare important să cunoaştem şi să urmăm calendarul lui Dumnezeu, sau cel al oamenilor?

 

Oare când a ţinut Domnul Isus Paştele, după care calendar s-a ghidat? Din relatările Noului Testament aflăm că acel calendar urmat de Domnul Yeshua (Isus) și discipolii (ucenicii) săi faţă de cel al preoţilor şi cărturarilor avea o diferenţă de o zi. Dacă adevărul nu ar fi fost important şi nu era cazul să facă altfel decât liderii religioşi din acel timp, Domnul nostru n-ar fi ţinut sărbătoarea biblică a Paştelui în ziua hotărâtă de Lege. Aşa că putem întreba după care calendar se ghidează bisericile și denominațiuni principale care cred în Yeshua, observă ele de fapt un calendarul corect sau fac ca şi liderii religioşi din timpul acela? Asta nu înseamnă că noi trebuie să ţinem acele sărbători biblice, însă dacă dorim ca să ţinem o amintirea a morţii sale şi o sărbătoare în cinstea învierii Domnului nostru, oare nu ar trebui să ne pese când anume a murit şi a înviat? De exemplu, ar fi corect să spunem că Domnul Isus a murit şi a înviat în anotimpul iernii? Nu. Ar fi corect să spunem că a murit şi înviat toamna? Nu. Ar fi corect să spunem că a murit şi înviat vara? Nu. Ar fi corect să spunem că a murit şi înviat primăvara? Da. De unde ştim asta? Din Biblie, căci acolo ni se arată în ce anotimp era sărbătoarea Paştelui. Acum, având în vedere că un anotimp are trei luni, de unde ştim în care lună era acea sărbătoare? Evident că tot din Biblie. Aici ni se aată că Paştele era ţinut în prima lună a primăverii, care era şi prima lună a anului.

Conform Legii şi acestui calendar, mieii de Paşte (de un an) trebuie cumpăraţi pe 10 Abib/Nisan, Paştele evreiesc este pe data de 14 Abib/Nisan.

Exodul (Iesirea din Egipt) 12:

1. DOMNUL a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

2. "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.

3. Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: "În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

4. Dacă sunt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cât poate mânca fiecare din mielul acesta.

5. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.

6. Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara ("în amurg" - cf textului ebraic).

 

Pentru a determina când începe un an nou (Anul Nou), evreii din antichitate urmăreau mersul soarelui pe cer, în raport cu acele 12 semne ale constelaţiilor de pe cer, încă de pe timpul lui Moise.

 

Mărturii în acest sens

 

"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelaţia Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor, să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.”

Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

 

Din cărţile din antichitate mai aflăm detalii importante, cum ar fi:

„Moise a calculat prima lună de la începutul Echinocțiului de Primăvară,” Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni.

 

De la Echinocţiul de Primăvară însemna „după” acest eveniment anual:

„pentru evrei, prima lună a fost după Echinocțiul (de Primăvară)”, Eusebiu De Cezareea, Istoria ecclesistică, VII, 32

Toţi aceşti trei oameni, doi evrei şi un grec, au fost istorici, deci oameni care se ocupă cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din buzunar.

 

DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe

 

De la acest Echinocțiu de primăvară este foarte uşor să calculăm când a fost ziua de 10 a lunii în care se cumpărau mieii (sau iezii) de Paşte şi când era ziua a 14-a, când aceştia trebuiau sacrificaţi.

Dacă nu vom avea în vedere acest Calendarul, ci alte calendare omeneşti, evident că sărbătoarea Paştelui ne va ieşi anapoda, în fiecare an, la date diferite, ba chiar în lunile a doua sau a treia din primăvară. Din păcate nici chiar evreii de azi şi nici aceia care se auto-numesc „Păzitorii sărbătorilor biblice” nu observă corect în prezent ca acel calendar biblic este legat de semnele astrale de pe cer aşa cum se arată clar de către trioul Iosi Flaviu, Philon Alexandrinul şi Eusebiu De Cezareea, fapt luat de Moise din declaraţia Creatorului:

Genesa (Facerea) 1:

14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

15. şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost.

16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

Va urma