Piesele de bază ale calendarului sunt: ziua, săptămâna şi luna.
Ziua şi noaptea
Ziua şi noaptea a fost “inventată de Dumnezeu” (Geneza capitolul 1).
Zilele şi nopţile erau formate din 12 ore.
Ioan 11:9. Isus a răspuns: "Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia;
Numerotarea ceasurilor nopţii începea la apusul soarelui. De la apus erau calculate 12 ore pentru o noapte şi apoi începeau 12 ore pentru o zi.
Săptămâna
O altă piesă importantă a calendarului este săptămâna.
Săptămâna a fost “inventată de Dumnezeu” (Geneza capitolul 1).
O săptămână are şapte zile.
Anul astfel compus are 52 de săptămâni.
Săptămâna biblică
Săptămâna biblică are şapte zile. Ultima zi a săptămânii este numită şi sabat (odihnă).
Exceptând ultima zi din săptămână, în ebraică zilele săptămânii au numele după ordinea în care urmează în ciclul săptămânii. Ele sunt numite ca: iom rishon (prima zi – duminica), iom sheni (a doua zi – luni), iom shlishi (a treia zi – marţi), iom revii (a patra zi – miercuri), iom hamishi (a cincea zi – joi), iom shishi (a şasea zi – vineri) şi iom shabat (ziua odihnei – sâmbăta).
Schimbarea calendarului nu a schimbat zilele săptămânii
Deoarece în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a dat ordin să fie modificat parţial calendarul vechi, unii oameni cred că odată cu modificările din calendar s-ar fi schimbat şi zilele săptâmânii, ceea ce nu a fost cazul.
Calendarul de astăzi este numit „Calendarul Gregorian” în urma acestei modificări. Oricum, schimbarea nu a afectat ciclul săptămânal.
Ce modificări s-au făcut în calendar?
Înainte de 1582, era în vigoare calendarul iulian, instituit de Iulius Cezar în jurul anului 46 î. Hr.. După calendarul iulian durata anului solar era de 365 zile şi un sfert, când de fapt durata lui este mai mica cu unsprezece minute. Aceste unsprezece minute s-au adunat, iar pâna în anul 1582, numărătoarea calendarului era la o diferenţă de zece zile faţă de sistemul solar. Din ordinul lui Grigore al XIII-lea s-au scăzut acele zece zile din numărătoarea calendarului şi astfel s-a echilibrat situaţia. Era joi, 4 octombrie 1582, iar următoarea zi, vineri, trebuia să fie 5 octombrie. Dar Papa Grigore a stabilit că va fi 15 octombrie, adaugând exact 10 zile pentru a aduce calendarul în armonie cu corpurile cereşti.
Modificarea de calendar a Papei Grigore a încurcat cumva zilele saptamânii? Nu. Vinerea a venit după joi, iar sâmbăta a urmat zilei de vineri. A rămas aceeasi zi a şaptea, iar ciclul săptămânal al zilelor nu a fost perturbat deloc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu