De ce spun unii că Numele lui Dumnezeu se pronunţă “Iahve”?
Când anume savanţii se pot pripi?
Totul a pornit de la o eroare de gândire. În secolul XVI unii călugări romano-catolici din Germania, neştiind cum să pronunţe Numele lui Dumnezeu, s-au gândit că acest Nume începe cu YAH, deoarece aşa este în expresia de laudă Hallelu-Yah. Însă “Yah” este compus din primul şi ultimul sunet din Numele lui Dumnezeu: “I” şi “a”, nu din primul şi al doilea sunet din Nume “I” şi “e”. În limbile semitice mai întâlnim această prescurtare, în care se omit anumite cuvinte din interiorul unui cuvânt – aspect care se numeşte contracţie şi astfel literele din urmă avansează în faţă. De exemplu expresia “Allah” derivă din Al-illah (şi înseamnă “Dumnezeul”). Acest Al-illah a fost prescurtat în Allah. Mai întâlnim asemenea prescurtări, în care literele nu apar în ordinea lor firească. Deci, sunt multe asemenea cazuri, în care la o prescurtare a unui nume complet, literele nu mai apar în ordinea strictă în care sunt găsite în nume: Ion (de la Ioan – “n” fiind ultima literă, nu a treia), Mitru (de la Dumitru – “m” fiind a treia literă, nu prima), Bety (de la Elisabeta – “b” fiind a şasea literă, nu prima).
Din păcate, mulţi lingvişti au căzut în această capcană.
Care sunt vocalele ebraice ale Numelui sfânt al lui Dumnezeu, YHWH?
Există o discuţie lungă şi complicată. O ipoteză de pe timpul lui Wilhelm Gesenius, spune că ele sunt artificiale şi nu reflectă poziţia adevăratelor vocale, care sunt necunoscute. El spune că la citirea Scripturilor, atunci când evreii ajungeau la Numele lui Dumnezeu, citeau fie Adonay (în circa 6500 de locuri), fie Elohim (în circa 400 de locuri).
Dar de ce nu sunt cunoscute vocalele Numelui lui Dumnezeu? Nici nu ar putea fi cunoscute, niciodată?
Gramaticile moderne ale ebraicei biblice, cum ar fi "A Modern Grammar for Classical Hebrew" de Duane A Garrett, spun că punctele vocale ebraice, numite "niqqud" care se găsesc acum în Bibliile ebraice tipărite au fost inventate în a doua jumătate a primului mileniu d.Hr., cu mult timp după ce textele au fost scrise, cu aşazisele consoane. Acest lucru este indicat în Gramatica ebraică autorizată a lui Wilhelm Gesenius, un profesor german de limbi semitice și în enciclopedii precum Jewish Encyclopedia, Encyclopaedia Britannica și Godwin's Cabalistic Encyclopedia.
Dacă cunoşteai regulile de scriere, pronunţia vocalelor venea "de la sine", căci era încorporată în consoane. Însă dacă nu cunoşteai aceste reguli, descifrarea cuvintelor era greoaie şi confuză. Confuzia vine din cauză că literele ebraice se împart în trei grupe:
- litere mame (matres lectionis) care pot lua atât formă de consoană cât şi formă de vocală
- consoane
- consoane combinate (grup de litere).
Se spune că cele patru litere ce formează Numele lui Dumnezeu, fac parte din prima categorie, din literele mamă (matres lectionis). Aşadar, după caz, pot lua atât formă de vocală cât şi formă de consoană.
Dacă am cunoaşte regulile antice de scriere ebraică, nu am mai avea nevoie de acei "niqqud" şi descifrarea pronunţiei Numelui lui Dumnezeu ar veni "de la sine".
Se cunosc aceste reguli din antichitate? Da, căci altfel nu ar exista nici acei niqqud.
Din păcate Gesenius a scos din ecuaţie varianta coincidenţei niqqudilor şi a mers pe mâna acelora care au sugerat forma samariteană Yabe sau Yave (Theodoret), care puteau fi forme prescurtate ale Numelui, în diferite regionalisme. Forma aceasta, simpatizată de Gesenius, este fie o adaptare prescurtată samariteană a Numelui lui Dumnezeu, fie un theonym abreviat (prescurtare a numelui), decât o formă completă a numelui, aspecte la care Gesenius probabl nu s-a gândit. În plus rabinii ştiau că Numele lui Dumnezeu este trisilabic (Ye-how-ah) şi nu bisilabic, cum este Yah-weh, fapt pe care probabil Gesenius fie nu l-a ştiut, fie l-a omis.
Concluzie: Şi savanţii se pripesc. Şi Gesenius şi Cornilescu şi alţii... Indiscutabil, valoarea şi cunoştinţele dobândite de ei sunt de apreciat. Dar şi ei sunt oameni imperfecţi, ca şi noi, oamenii simpli. Şi ei şi noi avem multe pe cap, cu toţii putem greşi. Nu le potrivim întotdeauna bine. Gesenius nu a fost singurul. Nici noi nu suntem singurii, atunci când greşim. Eroarea este omenească, numai să nu se perpetueze.
Redările eronate din traducerile Bibliei făcute de diverşi traducători pot mutila sau chiar deforma complet mesajul acelor versete.
Membrii din multe biserici sunt pur şi simplu dezavantajaţi şi duşi în eroare de gândire, de nişte versete traduse greşit, fie în Biblia făcută de Dumitru Cornilescu, fie de alţi traducători.
Chiar şi cei care nu cunosc ebraica sau greaca pot verifica aceste informaţi, căci sunt nişte noţiuni elementare despre Numele lui Dumnezeu şi se pot verifica uşor folosind un site interlinear ebraic-român.
Ştiaţi că este o diferenţă între Biblia făcută de Dumitru Cornilescu şi Biblia Ebraică la Exod 3:14?
Biblia Ebraică, Exodul 3:14 Atunci Dumnezeu (Elohim) a răspuns lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt" (Ehyeh aşer ehyeh). Apoi i-a zis: "Aşa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este (Ehyeh) m-a trimis la voi!"
Biblia lui Dumitru Cornilescu, Exodul 3:14 14 Dumnezeu a zis lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt." Şi a adăugat: "Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: "Cel ce Se numeşte "Eu sunt", m-a trimis la voi."
Puteţi observa din comparaţia versetelor cum Cornilescu a reformulat o frază pe care Biblia Ebraică nu o are. Această frază reformulată este: "Se numeşte "Eu sunt". Fiecare poate verifica textul ebraic şi poate constata că aşa ceva nu există acolo. Deci, este degeaba toată argumentaţia că Numele lui Dumnezeu ar fi „Eu sunt”, dacă redarea textului este greşită.
În textul ebraic nu există această construcţie textuală folosită de Cornilescu, ci este aşa cum este în Biblia Ebraică redată corect şi de ortodocşi, fără "Se numeşte "Eu sunt".
În Biblia Ebraică nu scrie că Numel lui Dumnezeu ar fi Ehyeh („Eu sunt”). Ci scrie clar în aproximativ 7000 de versete că nu „Ehyeh” ci „Yehowah” este Numele lui Dumnezeu, care nu înseamnă nici Domnul (Adonay), nici Dumnezue (Elohim), nici Eu sunt (Ehyeh). Acest nume Yehowah înseamnă "Cel ce este, a fost şi va fi" (Eternul).
Aceste versete n-au fost scrise de către cei din cultul Martorii lui Iehova, nici de mine, nici de Cornilescu, nici de tine, nici de prietenii mei. Eu nu fac parte din cultul Martorilor lui Iehova, deci nu îi sprijin. Însă orice este adevărat trebuie lăsat aşa, chiar dacă e spus de Satan Diavolul. Degeaba se spun falsităţi cu privire la Numele lui Dumnezeu. De exemplu, degeaba se spune că Dumnezeu ar avea mai multe nume (care sunt de fapt titluri - idee care a fost preluată şi adaptată atât în iudaismul rabinic, cât şi în creştinătate şi islam (la musulmani), căci în Biblie nu apare nicăieri expresia „Numele Tale”, la plural. Oriunde ne uităm în textul Sfintelor Scripturi, expresia este „Numele Tău” sau „Numele Meu”, la singular. Aşa este şi în rugăciunea Tatăl nostru „sfinţească-se Numele Tău” Matei 6:9. În mod normal, dacă Dumnezeu ar avea mai multe nume, expresia ar suna în mod cert „sfinţească-se Numele Tale”. Cuvântul „dumnezeu” nu este un nume, ci un titlu. Există o diferenţă clară între numele persoanei şi titlul persoanei.
Exemple de nume: Maria, Nicoleta, George, Ioan, Adrian, Cătălin, etc..
Exemple de titluri: Împărat, rege, preşedinte, ministru, prinţ, duce, marchiz, baron, cavaler, nobil, burghez, ţăran, muncitor, doctor, inginer, savant, învăţător, etc..
Un om poate fi numit George, iar dacă a făcut o facultate de medicină va fi chemat cu titlul de „doctor”, dar dacă acest om este şi politician şi ajunge să conducă România, va fi chemat cu titlul de „preşedinte” sau dacă ajunge să conducă guvernul, va fi chemat „prim-ministru”. Cuvintele „doctor”, „preşedinte” sau „prim-ministru” nu vor ajunge niciodată alte nume ale lui George, ci vor rămâne doar titlurile sale. Când vom spune „Vine domnul preşedinte George!”, vom şti că numele său este George şi titlul său este „preşedinte”. Nici în cazul lui Dumnezeu nu este altfel. El are un singur nume, însă mai multe titluri.
Iată de ce consider că Dumnezeu are un nume:
"Moise a zis lui Dumnezeu: "Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel şi le voi spune: "Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi"; şi mă vor întreba: "Care este Numele Lui?" Ce le voi răspunde?" (Exodul 3:13)
"căci se va şti că Numele Tău este mare, mâna Ta este tare şi braţul Tău este întins, când va veni să se roage în Casa aceasta, -" (1Regi 8:42)
"Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşător, căci este sfânt! (Psalmul 99:3)
"Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi: "Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;" (Matei 6:9)
Comentariu la versetul din Exod 3:14: Şi Dumnezeu (ebr. Elohim = gr. Theos) a zis lui Moise: Eu sunt Cel ce sunt (în ebraică: ehyeh aşer ehyeh, iar în greacă, în Septuaginta: Ego eimi ho on). Şi a zis: Aşa vei zice fiiilor lui Israel: Cel ce este (în ebraică: „ehyeh” = Cel ce este (există); iar în greacă „Ho on” înseamnă la fel „Cel ce este (există)”, m-a trimis la voi. Cuvântul ebraic „ehyeh” care apare de trei ori în versetul 14, este tradus în Septuaginta greacă cu „ho on”, însemnând: Cel ce este (există); dar nu acesta este Numele lui Dumnezeu, aici fiind doar o descriere a purtătorului Numelui, ci Numele este cel revelat în versetul 15, unde nu mai apare acel cuvânt „ehyeh”, ci este „yehowah”, care înseamnă mai mult ca „ehyeh”. Numele „Yehowah” este compus din trei silabe, care înseamnă „A fost, este şi va fi (Eternul):
După ce arată că unii preferă Yahweh, un autor care a cercetat înţelesul Numelui Creatorului, a scris următoarele:
"Problema cu această propunere este chestiunea CONȚINUTULUI! Aceste patru sunete par să nu însemne nimic în ebraică și își pierd legătura cu verbul „hayah”, "a fi", pe care se pare că se bazează Numele Divin. Cu cât este mai mult cazul cu numele lui Dumnezeu! (...)
"IE" reprezinta viitorul sau imperfectul verbului "a fi", "HO" reprezinta prezentul, in timp ce "AH" reprezinta trecutul. Cu alte cuvinte, această formă a Numelui ar avea un înțeles specific și nu va fi doar o repetare a sunetelor vocale. În mod literal, YEHOAH înseamnă „a fost, este, va fi” - adică Eternul, Cel viu care va fi, este și întotdeauna a fost. Acesta este motivul pentru care aș prefera pronunția YEHOAH, sau chiar forma mai populară, YEHOVAH, deoarece reflectă în mod clar acest înțeles profund. YAH ar fi atunci forma contractată sau scurtată a acestui nume complet, luând primul și ultimul sunet împreună "(Restaurarea Credinței Abrahamice, de Dr. James D. Tabor, Genesis 2000, Charlotte, NC, 28256, 1993, p. 11).
Citatul este din cartea Restoring Abrahamic Faith, de Dr. James D. Tabor, Genesis 2000, Charlotte, NC. 28256. 1993, p. 11. Cartea a fost reeditată în anul 2018.
Fiţi înţelepţi şi permiteţi în biserici dezbaterile şi dialogul adevărat cu privire la Numele lui Dumnezeu şi cercetarea reală bazată pe ea... Nu uitaţi că venirea Domnului este aproape şi ar fi păcat să fiţi găsiţi aşa cum nu se cade.
Avem nevoie de o Biblie cu Numele lui Dumnezeu, din care să cunoaştem Numele lui Dumnezeu?
Dacă nu avem nevoie de o astfel de Biblie cu Numele lui Dumnezeu, atunci întreabă-te:
Este scris: "Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşător, căci este sfânt! (Psalmul 99:3)
Întreabă-te: Lauzi tu Numele lui Dumnezeu, dacă nu-l cunoşti?
Este scris: Sfinţească-se Numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta (Matei 6:9)
Întreabă-te: Sfinţeşti tu Numele lui Dumnezeu, dacă nu-l cunoşti?
Este scris: "Fiindcă Mă iubeşte - zice .... - de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. (Psalm 91:14)
Întreabă-te: Cunoşti tu Numele lui Dumnezeu? Se va aplica profeţia pe care tocmai ai citit-o peste tine, dacă nu cunoşti Numele lui Dumnezeu?
Este scris: De aceea poporul Meu va cunoaşte Numele Meu; şi de aceea va şti în ziua aceea că Eu vorbesc şi zic: "Iată-Mă!" (Isaia 52:6)
Întreabă-te: Vei fi tu în poporul lui Dumnezeu, dacă nu cunoşti Numele lui Dumnezeu?
Este scris: "De aceea, iată că le arăt de data aceasta şi-i fac să ştie puterea şi tăria Mea; şi vor cunoaşte că numele Meu este .... (Ieremia 16:21)
Este scris: De aceea voi sfinţi Numele Meu cel mare care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-aţi pângărit în mijlocul lor. Şi neamurile vor cunoaşte ca Eu sunt ..., zice ... Dumnezeu, când voi fi sfinţit în voi sub ochii lor. (Ezechiel 36:23)
Întreabă-te: Vei putea tu deosebi mesajul adevăratului Dumnezeu, pentru timpul în care trăieşti?
Toţi aceia care doresc să fie împlinitori ai acestor profeţii despre Numele măreţ al lui Dumnezeu, trebuie să fie bine informaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu