De ce n-a fost numele lui Isus "Yahşhua" în ebraică?

 

A fost numele lui Isus "Yahşhua" în ebraică?

 

Numele „Isus” este un nume teoforic, deci un nume care conţine o parte din Numele lui Dumnezeu, Iehova. Evident, aici vorbim de numele lui Isus din limba ebraică, care este Yeşhua şi conţine prima parte a Numelui lui Dumnezeu: Ye- (din două litere). În ebraică există multe nume teoforice, care conţin o parte din Numele Creatorului.

 

Semnificaţia unor nume biblice

 

Iehova – înseamnă „Cel ce este şi cel ce va fi”

Aleluia – înseamnă „Lăudaţi pe Iehova”

Isus – înseamnă „Iehova mântuiește"

Ioan - înseamnă „Iehova e milos”

Matei – înseamnă „Darul lui Iehova"

 

Origini și semnificații

 

Yehoşhua (יְהוֹשֻׁעַ) este un nume ebraic compus din două părți: „Yeho-“, un prefix care se referă la numele lui Dumnezeu (YeHoWaH) și „-şhua,” care înseamnă mântuire. Prin urmare, Yehoşhua se traduce prin „Iehova mântuieşte”.

Yeşhua (יֵשׁוּעַ) fiind o formă derivată (mai scurtă) a lui Yehoşhua, înseamnă, de asemenea, „Iehova mântuieşte”.

 

Însă unii susţin că Numele lui Isus nu este Yeşhua în ebraică, ci Yahşhua. Argumentul lor este că deoarece în expresia ebraică „Hallelu-Yah” (în română „Aleluia”)” numele lui Dumnezeu este „Yah”, aşa trebuie să înceapă şi Numele lui Isus, Yahşhua. Acest argument este pur copilăros şi reflectă o totală necunoaştere a regulilor de formare a cuvintelor teoforice la evrei. Este întotdeauna o regulă clară la cuvintele feoforice că atunci când Numele divin apare la sfârşitul cuvântului (ca sufix), se exclud literele din mijloc, iar atunci când apare la începutul cuvântului compus (ca prefix), se exclud literele finale, cum vedem şi în cazul יהוישמה (Yeho-şhua).

 

Ce spun lingviştii care cunosc bine ebraica?

 

Yeşhua (ebraică: יֵשׁוּעַ, romanizat: Yēšūaʿ) a fost o formă alternativă comună a numelui Yehoşhua (יְהוֹשֻׁעַ, Yəhōšūa) în cărțile ulterioare ale Bibliei ebraice și printre evreii din perioada a doua a Templului. Numele corespunde ortografiei grecești Iesous (Ἰησοῦς), din care, prin latinescul IESVS/Iesus, provine ortografia engleză Jesus. De aici provine şi numele I(e)sus în limba română. (Wikipedia)

George Howard de la Universitatea din Georgia ia în considerare posibilitatea ca cele patru litere ebraice ale Numelui divin (zise şi  „Tetragrama” (cele patru litere)” să fi fost păstrată în primele documente ale traducerii grecești, așa cum fusese reținută în traducerea Septuagintei a Scripturilor ebraice, cu toate acestea Numele lui Dumnezeu n-a fost niciodată transliterat în caratere greceşti sau latine. Deci nici un document antic al Bibliei nu are Numele lui Dumnezeu transliterat.

Yahshua este o transliterare fictivă propusă de unii pentru יהושוע‎, numele original ebraic al lui Isus. Pronunția Yahshua este imposibilă din punct de vedere filologic în originalul ebraic și nu are suport în descoperirile arheologice, cum ar fi sulurile sau inscripțiile de la Marea Moartă, nici în textele rabinice, de fapt nu există nicăieri în antichitate, nici în evul mediu, până mai aproape de zilele noastre. În general, se consideră că forma originală a lui Isus este Yeşhua.

 

Utilizarea și/sau sprijinul numelui Yahşhua este în mare măsură limitată la grupurile religioase care fac parte din (sau asociate în alt mod cu) mișcările Numele Sacru și Rădăcinile Ebraice care, printre altele, pledează pentru păstrarea numelor sacre ebraice în traducerile din Biblie. Unele dintre ele au revenit la forma de pronunţie Yeşhua. Ipoteza Yahşhua nu a primit, prin urmare, nicio influență sau confirmare în mediul academic.

 

Numele Yahweh și Yahşhua ar fi trebuit să apară în textele originale ebraice sau aramaice ale Noului Testament, conform adepţilor, dar nu existau astfel de texte, potrivit cercetătorilor biblici.

 

Asemenea argumente au fost respinse rotund de mediul academic, în care ideea că textele Noului Testament erau traduceri din ebraică sau aramaică nu a căpătat niciun efect.

 

Pronunțarea "Yahşhua" este imposibilă în ebraică deoarece încalcă fonologia ebraică de bază; lingvistica ebraică nu permite waw (ו), ca în יהושע (Yehoşhua), să tacă. De asemenea, pronunția Yahshua nu poate fi găsită cu această ortografie nicăieri în istorie, în scrierile în ebraică sau altfel, înainte de anii 1900.

 

Savantul ebraic Michael Brown neagă cu tărie că „Yahşhua” a fost numele ebraic al lui Isus:

 

„Numele original ebraic-aramaic al lui Isus este Yeşhu'a, care este prescurtarea de la yehōşhu'a, la fel cum Mike este prescurtarea pentru Michael... Atunci de ce unii oameni se referă la Isus ca Yahshua? Nu există absolut niciun suport pentru această pronunție - deloc - și spun asta ca cineva care deține un doctorat, în limbile semitice. Presupunerea mea educată este că unii oameni zeloși, dar ignoranți din punct de vedere lingvistic, au crezut că numele lui Yahweh trebuie să fi fost o parte mai deschisă a numelui Mântuitorului nostru, deci YAHshua mai degrabă decât Yeshua - dar, din nou, nu există nici un suport de niciun fel pentru această teorie... forma originală a numelui Isus este Yeşhu'a și nu există un nume precum Yahşhu'a (sau, yahushua sau altele asemenea).”

 

Așa că, pentru consemnare, încă o dată, NU EXISTĂ ŞI NU A EXISTAT NUME CA YAHŞHUA. Nu a existat în vremurile biblice și nu a existat ca un nume ebraic autentic în istorie - până când oamenii care nu au înțeles cu adevărat ebraica au inventat-o, crezând că au restaurat cumva elementul „Yah” (din „Hallelu-Yah”) în numele Mântuitorului... nu există nici unul cu numele de Yashua sau Yahushua în istorie.

 

Greşeala lor a constat din faptul că nu au cunoscut procedurile de prescurtare a numelui divin (care au format aşazisele nume teoforice).

Când numele divin (teoforic) devine prefixul din cuvânt, se pronunţă Ye- sau Yo-, după caz, iar când apare la finalul cuvantului ca sufix, se pronunta -Ya, ca în Hallelu-Yah (se pronunta Aleluia). Există 36 de cazuri in Biblie cu prefixul teoforic Ye- care nu poate fi ignorat.

 

După moartea pastorului ex-adventist Charles Taze Russell, care a fondat cultul Studentii Bibliei, intervin lupte de putere pentru a prelua sefia cultului. Un grup nemultumit de faptul ca JF Rutherford a preluat şefia în 1917, s-a separat de cult şi şi-au luat numele de Yah Servants, deveniti ulterior Yahweh Servants (Slujitorii lui Yahweh). Principala lor preocupare a fost să trâmbiţeze în lung şi lat că numele lui Dumnezeu, Iehova, este scris greşit şi că trebuie să se pronunţe Iahve, plus alte aberaţii. De aici şi până a apărea ideea fantezistă că numele Mantuitorului a fost Yahşhua, nu a fost decât un pas.