marți, 16 iunie 2015

Proiectul “Biblia Antica Ante-Niceeana” - Evanghelia dupa Ioan, Capitolele I-V




Proiectul “Biblia Antică Ante-Niceeană” - Biblia antică înainte de Conciliul de la Niceea, 325

Cărţile Vechiului şi Noului Legământ înainte de intervenţiile scribale de modificare





Manuscrisele din Categoria I (de “tip alexandrin”) sunt cele mai vechi şi cele mai credibile.

Papirusuri (P) şi pergamente (latina “vellum”) ce conţin texte biblice ante-niceene (de înainte de Conciliul de la Niceea, 325).
“Papirusul este un material asemănător cu hârtia, produs din planta Cyperus papyrus, pe care se scria în perioada Antichității, în special în Egipt.” Enciclopedia Libera Wikipedia
“Pergamentul este o piele de animal prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea. A fost folosită odinioară, în loc de hârtie.” E. L. Wikipedia

Pana in jurul anului 150, avem:
P
Pana in jurul anului 200, avem:
P
32, P 46, P 64/67, P 66, P  77, 0189
Pana in jurul anului 250, avem:

P 1, P 4, P 5, P 9, P 12, P 15, P 20, P 22, P 23, P 27, P 28, P 29, P 30, P 39, P 40, P 45, P 47, P 49, P 53, P 65, P 70, P 75, P 80, P 87, 0220
Pana in jurul anului 300, avem:
P
13, P 16, P 18, P 37, P 72, P 78, 0162, P 115
Pana in jurul anului 350, avem:
P
10, P 24, P 35, 01, 03



Cărţile Noului Legământ
Scrierile atribuite apostolului Ioan
Evanghelia redactată după apostolul Ioan

Autor narator: Apostolul Ioan
Asistent, scrib: Un ucenic anonim

Ioan 1:14 şi 1Ioan 1:1 foloseşte acelaşi cuvânt "etheasametha" ("am văzut", "am contemplat"). Aşa ceva nu putea spune decât cineva care a fost personal cu Fiul lui Dumnezeu. Este adevărat că există şi fraze la persoana a doua, în care apostolul Ioan este numit "unul dintre ucenici" Ioan 13:23, ceea ce arată că apostolul Ioan a narat evanghelia unui ucenic al său, care a scris cuvintele lui. Întrebarea este, dacă pe lângă această narare, au mai fost adăugate alte texte, având în vedere ca în manuscrisele timpurii nu apar anumite texte, ca de exemplu pericopa cu femeia prinsa în adulter, tulburarea apei de către înger, etc.. De acea trebuie să cercetăm manuscrisele cele mai vechi şi cele mai bune, din prima categorie, ca să putem pronunţa un verdict corect.

Capitolul I

Nota bene că la început grecii scriau toate cuvintele cu litere mari (numite “majuscule” sau “unciale”), literele mici, “minusculele” fiind folosite cu câteva secole mai târziu în manuscrisele greceşti (sec. IX). Prin urmare, dacă am fi rămas la acest stil de scriere, Ioan 1:1 ar fi aşa (s-a păstrat ordinea cuvintelor din textul grec):  
1. LA ÎNCEPUT ERA CUVÂNTUL ŞI CUVÂNTUL ERA CU DUMNEZEU ŞI CA DUMNEZEU ERA CUVÂNTUL. 
2. El era la început cu Dumnezeu.
3. Toate prin el au apărut, şi fără el n-a apărut nici măcar un lucru din ceea ce a apărut.
4. În el era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor.
5. Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o.
6. Era un bărbat trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan.
7. El a venit ca martor, ca să mărturisească despre lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
8. N-a fost el lumina, ci acela care să depună mărturie despre lumină.
9. Adevărata lumină este acela care, venind în lume, luminează pe orice om.
10. El era în lume şi lumea a fost făcută prin el, dar lumea nu l-a cunoscut.
11. A venit la ai săi şi ai săi nu l-au primit.
12. Dar tuturor celor ce l-au primit, adică celor ce cred în numele lui, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu,
13. care au fost născuţi nu din sânge, nici din voia cărnii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
14. Şi Cuvântul a devenit carne şi a locuit printre noi şi noi am privit slava lui, slava ca a unui singur născut al unui tata, plin de har şi de adevăr.
15. Ioan a mărturisit despre el şi a strigat, zicând: "El era acela despre care ziceam eu: Cel care vine după mine este înaintea mea, pentru ca era înainte de mine."
16. Fiindcă noi toţi am primit din plinătatea lui şi har peste har;
17. căci Legea a fost data prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Christos.
18. Dumnezeu de nici unul n-a fost văzut încă, vreodată. Singurul născut al lui Dumnezeu, care este la sânul Tatălui, acela l-a făcut cunoscut.
19. Şi aceasta este mărturia lui Ioan, când iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi leviţi să-l întrebe: "Tu cine eşti?"
20. El a recunoscut şi n-a tăgăduit, şi a mărturisit: "Eu nu sunt Christosul."
21. Şi ei l-au întrebat: "Dar cine eşti? Eşti Ilie?" Şi el a zis: "Nu sunt." "Eşti prorocul?" Şi el a răspuns: "Nu."
22. Atunci i-au zis: "Cine eşti tu? Ca să dăm răspuns celor care ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuti?"
23. "Eu", a zis el, "sunt glasul celui ce strigă în pustie: "Neteziţi calea înaintea lui Iehova" cum a zis prorocul Isaia."
24. Trimişii erau din partea fariseilor.
25. Ei l-au întrebat şi i-au zis: "Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Christosul, nici Ilie, nici prorocul?"
26. Şi răspunzând, Ioan le-a zis: "Eu botez cu apa; dar în mijlocul vostru stă unul, pe care voi nu-l cunoaşteţi.
27. El este acela care vine după mine; eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua sandalelor."
28. Acestea s-au petrecut în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

29. A doua zi, a văzut pe Isus venind la el şi a zis: "Iată mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!"
30. El este acela despre care ziceam: "După mine vine un om care ia locul înaintea mea, căci era înainte de mine.
31. Eu nu-l cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit eu, botezând cu apă: ca el să fie arătat lui Israel."
32. Şi Ioan a mărturisit, spunând: "Am văzut duhul coborându-se din cer ca un porumbel; şi a rămas peste el.
33. Eu nu-l cunoşteam; dar cel care m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: "Acela peste care vei vedea duhul coborându-se şi rămânând, acela este cel care botează cu duh sfânt.
34. Şi eu am văzut şi am mărturisit că el este Fiul lui Dumnezeu.
35. Tot în aceeaşi zi, Ioan stătea cu doi din ucenicii lui.
36. Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: "Iată mielul lui Dumnezeu."
37. Cei doi ucenici l-au auzit vorbind şi au mers după Isus.
38. Şi Isus s-a întors şi, când i-a văzut că merg după el, le-a zis: "Ce căutaţi?" Ei i-au spus: Rabbi (care în traducere înseamnă "învăţătorule"), unde locuieşti?"
39. "Veniţi şi vedeţi", le-a zis el. S-au dus deci şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la el. Era cam pe la ceasul al zecelea.
40. Andrei, fratele lui Simon Petru, era unul din cei doi care auziseră de la Ioan şi mersese după el.
41. El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: "Noi am găsit pe Mesia (care în traducere înseamnă Unsul).
42. Şi l-a adus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: "Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei chema Chifa (care în traducere înseamnă Stânca).
43. A doua zi, a vrut să se ducă în Galileea; şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis: "Vino după mine!"
44. Şi Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei si a lui Petru.
45. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: "Noi am găsit pe acela despre care a scris Moise în Lege şi despre care au scris prorocii: pe Isus, fiul lui Iosif, care este din Nazaret.
46. Şi Natanael i-a zis: "Poate ieşi ceva bun din Nazaret?" "Vino şi vezi" i-a zis Filip.
47. Isus a văzut pe Natanael venind la el şi a zis despre el: "Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie."
48. "De unde mă cunoşti?" i-a zis Natanael. Isus a răspuns şi i-a zis: "Te-am văzut înainte de a te chema Filip, când erai sub smochin."
49. Răspunzând, Natanael i-a zis: "Rabbi, tu eşti Fiul lui Dumnezeu, tu eşti regele lui Israel!"
50. Isus a răspuns şi i-a zis: "Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea."
51. Apoi i-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun că veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se pe Fiul omului.

Capitolul II
1. A treia zi s-a facut o nunta in Cana din Galileea si mama lui Isus era acolo.
2. Si la nunta a fost invitat si Isus cu ucenicii sai.
3. Cand s-a terminat vinul, mama lui Isus i-a zis: "Nu mai au vin."
4. Isus i-a zis: "Femeie, ce am eu cu tine? Nu mi-a venit inca ceasul."
5. Mama lui a zis celor care serveau: "Sa faceti orice va va zice."
6. Si acolo erau sase vase de piatra pentru apa, puse in conformitate cu purificarea iudeilor; si in fiecare incapeau cate doua sau trei masuri.
7. Isus le-a zis: "Umpleti vasele cu apa!" Si le-au umplut pana sus.
8. "Scoateti acum" le-a zis el "si aduceti mai-marelui mesei". Si i-au adus.
9. Mai-marele mesei, dupa ce a gustat apa devenita vin, si nestiind de unde este acesta, despre care doar slujitorii stiau, a chemat pe mire
10. si i-a zis: "Orice om pune intai vinul cel bun; si, dupa ce oamenii au baut bine, atunci pune pe cel mai slab; dar tu ai tinut vinul cel bun pana acum."
11. Isus a facut acest inceput al semnelor in Cana din Galileea. El si-a aratat slava si ucenicii lui au crezut in el.
12. Dupa aceea, s-a coborat la Capernaum impreuna cu mama lui, fratii lui si ucenicii lui; si acolo n-au ramas multe zile.
13. Pastile iudeilor erau aproape; si Isus s-a suit la Ierusalim.
14. In curtea templului a gasit pe cei care vindeau boi, oi si porumbei si pe schimbatorii de bani, stand jos.
15. A facut un bici din streanguri si i-a scos pe toti afara din curtea templului, impreuna cu oile si boii; a varsat banii schimbatorilor si le-a rasturnat mesele.
16. Si a zis celor care vindeau porumbeii: "Ridicati acestea de aici si nu faceti din casa Tatalui meu o casa de negustorie."
17. Ucenicii lui si-au adus aminte ca este scris: "Ravna pentru casa ta ma mistuie."
18. Iudeii au raspuns deci si i-au zis: Ce semn ne arati tu noua, ca aceste lucruri tu le poti face?
19. Isus a raspuns si le-a zis: "Daramati templul aceasta si in trei zile il voi ridica."
20. De aceea iudeii au zis: "In patruzeci si sase de ani a fost construit templu acesta, si tu il vei ridica in trei zile?"
21. Dar el vorbea despre templul trupului sau.
22. Tocmai de aceea, cand a inviat dintre cei morti, ucenicii lui si-au adus aminte ca spusese acestea si au crezut Scriptura si cuvantul pe care il spusese Isus.
23. Pe cand era el la Ierusalim, la Pasti, la sarbatoare, multi au crezut in numele lui, vazand semnele pe care le facea.
24. Dar Isus in sinea lui nu se incredea in ei, pentru ca ii cunostea pe toti.
25. Si n-avea nevoie sa-i faca cineva marturisiri despre om, fiindca el insusi stia ce era in om.

Capitolul III
1. Dar intre farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al iudeilor.
2. El a venit noaptea si i-a zis: Invatatorule, stim ca esti un invatator venit de la Dumnezeu, caci nimeni nu poate face semnele pe care le faci tu, daca nu este Dumnezeu cu el."
3. Isus a raspuns si i-a zis: "Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea regatul lui Dumnezeu.
4. Nicodim i-a zis: "Cum se poate naste un om batran? Poate el sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca?
5. Isus i-a raspuns: "Adevarat, adevarat iti spun ca, daca cineva nu este nascut din apa si duh, nu poate sa intre in regatul lui Dumnezeu.
6. Ce este nascut din carne este carne; si ce este nascut din duh este duh.
7. Nu te mira ca ti-am zis: Trebuie sa fiti nascuti din nou.
8. Vantul sufla incotro vrea si-i auzi vuietul, dar nu stii de unde vine, nici incotro merge. Tot asa este cu oricine este nascut din duhul."
9. Nicodim a raspuns si i-a zis: "Cum se poate face asa ceva?"
10. Isus a raspuns si i-a zis: "Tu esti invatatorul lui Israel si nu intelegi aceste lucruri?
11. Adevarat, adevarat iti spun ca noi vorbim ce stim si marturisim ce am vazut si voi nu primiti marturia noastra.
12. Daca v-am vorbit despre lucruri pamantesti si nu credeti, cum veti crede cand va voi vorbi despre cele ceresti?
13. Nimeni nu s-a suit in cer, daca n-a iesit din cer, coborand ca Fiul omului.
14. Si dupa cum Moise a inaltat sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului,
15. pentru ca oricine crede in el sa aiba viata vesnica.
16. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul sau Fiu, pentru ca oricine crede in el sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
17. Caci Dumnezeu n-a trimis pe Fiul sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie mantuita prin el.
18. Cine crede in el nu este judecat; dar cine nu crede, a si fost judecat, pentru ca n-a crezut in numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19. Si aceasta este judecata: ca lumina a venit in lume si oamenii au iubit mai mult intunericul decat lumina, pentru ca faptele lor erau rele.
20. Caci oricine face raul, uraste lumina si nu vine la lumina, ca sa nu i se vada faptele asa cum sunt.
21. Dar cine lucreaza adevarul vine la lumina, pentru ca faptele sa-i fie aratate, intrucat sunt facute in Dumnezeu."
22. Dupa aceea Isus si ucenicii lui au venit in tinutul Iudeii si el a ramas acolo cu ei si boteza.
23. Ioan boteza si el in Enon, aproape de Salim, pentru ca acolo erau multe ape; si oamenii veneau si erau botezati,
24. caci Ioan inca nu fusese aruncat in inchisoare.
25. Intre ucenicii lui Ioan si iudei a avut loc o neantelegere cu privire la curatire.
26. Au venit deci la Ioan si i-au zis: "Invatatorule, cel care era cu tine dincolo de Iordan si despre care ai marturisit tu, iata ca boteaza si toti vin la el."
27. Ioan a raspuns si a zis: "Un om nu poate sa primeasca nimic daca nu-i este dat din cer.
28. Voi insiva imi sunteti martori ca am zis: "Nu sunt eu Christosul, ci sunt trimis inaintea lui."
29. Cine are mireasa este mire; de aceea prietenul mirelui, care sta si-l asculta, se bucura, bucuros de glasul mirelul: si aceasta bucurie, care este a mea, s-a implinit.
30. Trebuie ca el sa creasca, iar eu sa ma micsorez.
31. Cel care vine de sus este mai presus de toti; cel care este de pe pamant este pamantesc si vorbeste ca de pe pamant. Cel care vine din cer este mai preseus de toti.
32. El marturiseste ce a vazut si ce a auzit si nimeni nu primeste marturia lui.
33. Cine a primit marturia lui, a pus pecetea ca Dumnezeu este adevarat.
34. Caci acela pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeste cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca nu-i da duhul cu masura.
35. Tatal iubeste pe Fiul si a dat toate lucrurile in mana lui.
36. Cine crede in Fiul are viata vesnica; dar cine nu se supune Fiului nu va vedea viata, ci mania lui Dumnezeu ramane peste el."

Capitolul IV
1. Deci, cand Isus a cunoscut ca fariseii au auzit ca Isus face si boteaza mai multi ucenici decat Ioan,
2. desi chiar Isus nu boteza, ci ucenicii lui,
3. a parasit Iudeea si s-a intors in Galileea.
4. Fiindca trebuia sa treaca prin Samaria,
5. a venit langa o cetate a Samariei, numita Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov il daduse fiului sau Iosif.
6. Acolo se afla fantana lui Iacov, Isus, deci, fiind obosit de calatorie, s-a asezat asa cum era, langa fantana. Era cam pe la ceasul al saselea.
7. O femeie din Samaria a venit sa scoata apa, "Da-mi sa beau", i-a zis Isus.
8. Caci ucenicii lui se dusesera in cetate sa cumpere de mancare.
9. Femeia samariteanca i-a zis, deci: "Cum, tu, fiind iudeu, ceri sa bei de la mine, femeie samariteanca?"
10. Isus a raspuns si i-a zis: "Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu si cine este cel care-ti zice "Da-mi sa beau", tu ai fi cerut de la el si el ti-ar fi dat apa vie."
11. "Domnule", i-a zis femeia, "n-ai cu ce sa scoti si fantana este adanca; de unde ai putea sa ai apa cea vie?
12. Esti tu oare mai mare decat parintele nostru Iacov, care ne-a dat fantana si a baut din ea el insusi si fiii lui si vitele lui?"
13. Isus i-a raspuns si i-a zis: "Oricui bea din apa aceasta ii va fi iarasi sete.
14. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da eu, in veac nu-i va fi sete; ci apa pe care i-o voi da eu, se va face in el un izvor de apa, tasnind in viata vesnica."
15. "Domnule", i-a zis femeia, "da-mi aceasta apa, ca sa nu-mi mai fie sete si sa nu mai vin aici sa scot."
16. "Du-te" i-a zis Isus, "de cheama pe sotul tau si vino aici."
17. Si raspunzand, femeia a zis: "N-am sot." Isus i-a zis: "Bine ai zis ca n-ai sot,
18. pentru ca cinci barbati ai avut si acela pe care-l ai acum nu este sotul tau. Aici ai spus adevarul."
19. "Domnule" i-a zis femeia, "vad ca tu esti proroc.
20. Parintii nostrii s-au inchinat pe muntele acesta, si voi ziceti ca in Ierusalim este locul unde trebuie sa se inchine oamenii."
21. "Femeie", i-a zis Isus, "crede-ma ca vine ceasul cand nu va veti inchina Tatalui nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim."
22. Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; noi ne inchinam la ce cunoastem, caci mantuirea vine de la iudei.
23. Dar vine ceasul, si acum este, cand inchinatorii adevarati vor adora pe Tatal in duh si adevar; caci si Tatal cauta astfel de adoratori.
24. Dumnezeu este duh; si cine il adora pe el, trebuie sa-l adore in duh si adevar."
25. "Stiu", i-a zis femeia, "ca vine Mesia; cand va veni el, ne va spune toate lucrurile."
26. Isus i-a zis: "Eu sunt. Cel care vorbesc cu tine."
27. Atunci au venit ucenicii lui si se mirau ca vorbea cu o femeie. Totusi nici unul nu i-a zis: "Ce o intrebi?" sau "De ce vorbesti cu ea?"
28. Atunci femeia si-a lasat vasul de apa, s-a dus in cetate si a zis oamenilor:
29. "Veniti sa vedeti un om care mi-a spus tot ce am facut; nu cumva acesta este Mesia?"
30. Ei au iesit din cetate si veneau spre el.
31. In timpul acesta, ucenicii il rugau, zicand: "Invatatorule, mananca!"
32. Dar el le-a zis: "Eu am de mancat o mancare pe care voi n-o cunoasteti."
33. Ucenicii ziceau deci unii altora: "Nu cumva i-a adus cineva sa manance?"
34. Isus le-a zis: "Mancarea mea este sa fac voia celui care m-a trimis si sa implinesc lucrarea lui."
35. Nu ziceti voi ca mai sunt patru luni pana la seceris? Iata, eu va spun: Ridicati-va ochii si priviti holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris.
36. Cine secera, primeste plata si strange roada pentru viata vesnica, pentru ca si cel care seamana si cel care secera sa se bucure impreuna.
37. Caci in aceasta privinta este adevarat proverbul: "Unul seamana si altul secera."
38. Eu v-am trimis sa secerati unde voi n-ati ostenit; altii s-au ostenit si voi ati intrat in munca lor."
39. Multi samariteni din cetatea aceea au crezut in el din cauza cuvantului femeii, care marturisea: "Mi-a spus tot ce am facut."
40. Deci, cand au venit samaritenii la el, l-au rugat sa ramana cu ei. Si el a ramas acolo doua zile.
41. Mult mai multi au crezut in el datorita cuvantului lui.
42. Si ei ziceau femeii: "Acum credem nu numai din cauza spuselor tale, ci noi insine l-am auzit si stim ca acesta este cu adevarat mantuitorul lumii."
43. Dar dupa aceste doua zile, Isus a plecat de acolo, ca sa se duca in Galileea.
44. 45. Cand a ajuns in Galileea, a fost primit bine de galileeni, care vazusera tot ce facuse el la Ierusalim in timpul sarbatorii; caci fusesera si ei la sarbatoare.
46. S-a intors deci in Cana din Galileea, unde prefacuse apa in vin. Si in Capernaum era un slujbas regal, al carui fiu era bolnav.
47. Acesta cand a aflat ca Isus venise din Iudeea in Galileea, s-a dus la el si l-a rugat sa se coboare si sa vindece pe fiul lui, care era pe moarte.
48. Isus i-a zis deci: "Daca nu vedeti semne si minuni, cu nici un chip nu credeti."
49. Slujbasul regal i-a zis: "Domnule, coboara-te pana nu moare copilul meu!"
50. "Du-te", i-a zis Isus, "fiul tau traieste." Si omul acela a crezut cuvantul pe care il spusese Isus si a pornit la drum.
51. Si pe cand se cobora el, l-au intampinat robii lui si i-au adus vestea, spunand: "Fiul tau traieste."
52. El i-a intrebat de ceasul in care incepuse sa-i fie mai bine. Si ei i-au zis: "Ieri, in ceasul al saptelea, l-au lasat frigurile."
53. Tatal a cunoscut ca tocmai in ceasul acela ii zisese Isus: "Fiul tau traieste."
54. Acesta de acum, este al doilea semn facut de Isus, din nou, dupa ce s-a intors din Iudeea in Galileea.
Capitolul V
1. Dupa aceste lucruri era o sarbatoare a iudeilor si Isus s-a suit la Ierusalim.
2. In Ierusalim, langa Poarta Oilor este o scaldatoare numita in evreieste Betesda, avand cinci pridvoare.
3. In acestea zaceau o multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati.
(Textul din paranteze nu apare in cea mai veche Biblie, Codex Sinaiticus: asteptand miscarea apei. 
4. Caci un inger se cobora din cand in cand in scaldatoare si tulbura apa. Si cel dintai care se cobora in ea dupa tulburarea apei, se facea sanatos, orice boala ar fi avut.)  
5. Acolo se afla un om care suferea de treizeci si opt de ani.
6. Isus, cand l-a vazut zacand si fiindca stia ca este de mult timp, i-a zis: "Doresti sa te faci bine?"
7. "Domnule", i-a raspuns bolnavul, "n-am pe nimeni sa ma arunce in scaldatoare cand se tulbura apa si, pana sa ma duc eu se coboara altul inaintea mea."
8. "Scoala-te", i-a zis Isus, "ridica-ti presul si umbla."
9. Indata omul acela s-a facut sanatos, si-a luat presul si umbla. Si ziua aceea era sabat.
10. Iudeii ziceau deci celui care fusese vindecat: "Este ziua sabatului; nu-ti este ingaduit sa-ti ridici presul."
11. El le-a raspuns: "Cel care m-a facut sanatos mi-a zis "Ridica-ti presul si umbla."
12. Ei l-au intrebat: "Cine este omul acela care ti-a zis: Ridica-ti presul si umbla"?
13. Dar cel care fusese vindecat nu stia cine era, caci Isus se retrasese din multimea care era in locul acela.
14. Dupa aceea, Isus l-a gasit in templu si i-a zis: "Iata, te-ai facut sanatos; de acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu ti se intample ceva mai rau."
15. Omul acela s-a dus si a spus iudeilor ca Isus era acela care-l facuse sanatos.
16. De aceea iudeii prigoneau pe Isus, fiindca facuse aceste lucruri in sabat.
17. Dar Isus le-a raspuns: "Tatal meu lucreaza pana acum, si eu deasemenea  lucrez."
18. Tocmai de aceea iudeii cautau si mai mult sa-l omoare, nu numai pentru ca dezlega sabatul, dar si pentru ca zicea ca Dumnezeu era Tatal sau si se facea astfel egal cu Dumnezeu.
19. Isus, deci, raspunzand le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca Fiul nu poate sa faca nimic de la sine, ci numai ce vede pe Tatal facand; si tot ce face, face si Fiul intocmai.
20. Caci Tatal iubeste pe Fiul si-i arata tot ce face si-i va arata lucruri mai mari decat acestea, ca voi sa va minunati.
21. Caci dupa cum Tatal inviaza mortii si le da viata, tot asa si Fiul da viata cui vrea.
22. Caci Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului,
23. pentru ca toti sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul, nu cinsteste pe Tatal, care l-a trimis.
24. Adevarat, adevarat va spun ca cine aude cuvantul meu si crede in cel care m-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut de la moarte la viata.
25. Adevarat, adevarat va spun ca vine ceasul si acum este, cand cei morti vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei care-l vor asculta vor trai.
26. Caci, dupa cum Tatal are viata in sine, tot asa a dat si Fiului sa aiba viata in sine.
27. Si i-a dat autoritate sa judece, intrucat este fiu al omului.
28. Nu va mirati de lucrul acesta; pentru ca vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul lui
29. si vor iesi din ele: cei care au facut binele, pentru invierea vietii, iar cei care au facut raul, pentru invierea judecatii.
30. Eu nu pot sa fac nimic de la mine insumi; judec dupa cum aud si judecata mea este dreapta, pentru ca nu caut voia mea, ci voia celui care m-a trimis.
31. Daca eu marturisesc despre mine insumi, marturia mea nu este adevarata.
32. Este un altul care marturiseste despre mine si stiu ca marturia pe care o da el despre mine este adevarata.
33. Voi ati trimis la Ioan si el a dat marturie pentru adevar.
34. Dar eu nu primesc marturie de la om, ci spun acestea ca sa fiti mantuiti.
35. Era lumina care arde si lumineaza, si voi ati vrut sa va bucurati pentru un timp la lumina lui.
36. Dar eu am o marturie mai mare, decat a lui Ioan; caci lucrarile pe care mi le-a dat Tatal sa le implinesc, lucrarile pe care le fac eu marturisesc despre mine ca Tatal m-a trimis.
37. Si Tatal, care m-a trimis, a marturisit el insusi despre mine. Voi nu i-ati auzit niciodata glasul, nici nu i-ati vazut infatisarea;
38. si nu aveti cuvantul lui care sa ramana in voi, pentru ca nu credeti in acela pe care l-a trimis el.
39. Voi cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica; dar tocmai ele marturisesc despre mine.
40. Si nu vreti sa veniti la mine, ca sa aveti viata!
41. Eu nu primesc slava de la oameni,
42. dar stiu ca n-aveti in voi insiva iubirea lui Dumnezeu.
43. Eu am venit in numele Tatalui meu, si nu ma primiti; daca va veni un altul in numele lui insusi, pe acela il veti primi.
44. Cum puteti crede voi, care primiti slava unul de la altul si nu cautati slava care-i de la singurul Dumnezeu?
45. Sa nu credeti ca va voi invinui inaintea Tatalui; este cine sa va invinovateasca: Moise, in care v-ati pus nadejdea.
46. Caci daca ati crede pe Moise, m-ati crede si pe mine, pentru ca el a scris despre mine.
47. Dar daca nu credeti scrierile lui, cum veti crede cuvintele mele?"

Puteţi adresa orice sesizare asupra textului scriindu-mi pe bibliaantica@yahoo.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu