CALENDARUL SOLAR DIN BIBLIE, EXPUS ÎN SULURILE DE LA MAREA MOARTĂ

ACEST CALENDAR SOLAR DIN BIBLIE, EXPUS ÎN SULURILE DE LA MAREA MOARTĂ, FĂCEA CA TOATE SĂRBĂTORILE DIN BIBLIE SĂ CADĂ ÎNTOTDEAUNA ÎN ACEEAŞI LUNĂ, SĂPTĂMÂNĂ ŞI ZI A ANULUI
________________________________________
Zilele săptămânii din Biblie

Prima zi (Duminică)
A doua zi (Luni)
A treia zi (Marţi)
A patra zi (Miercuri)
A cincea zi (Joi)
A şasea zi (Vineri)
A şaptea zi (Sâmbătă, Şhabbatul)

Lunile anului
Fiecare an a început primăvara în luna Abib (luna spicelor de orz) și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminile de pe cer, care să arate anotimpurile, lunile și anii.

 
Pentru a calcula câte zile are o lună a anului biblic, găsim câteva repere de încadrare:
Geneza 7:11. În anul al şase sutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceea, s-au rupt toate izvoarele Adâncului celui mare şi s-au deschis stăvilarele cerurilor.
Geneza 7:24. Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
Geneza 8:3. Apele au scăzut de pe faţa pământului, scurgându-se şi împuţinându-se, şi, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micşorat.
4. În luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s-a oprit pe munţii Ararat.

 
Luând în calcul în ce zi a săptămânii a fost ziua 1 din prima lună, plus datele din textele de mai sus care arată că între data de 17 a lunii a doua şi o anume zi din luna a şaptea s-au scurs 150 de zile, putem face împărţirea celor 150 de zile pe segmente lunare care să se armonizează între ele, astfel:

14 zile (rămase din luna a doua) + 31 zile (din luna a treia) + 30 zile (din luna a patra) + 30 zile (din luna a cincea) + 31 zile (din luna a şasea) + 14 zile (din luna a şaptea) = 150. Biblia nu arată că ziua 17 din luna a şaptea să fi fost utima zi din cele 150, ci doar că atunci s-a oprit arca pe Muntele Ararat. Deci nu exista alternanţa lunară de 30 şi 31 de zile, cum este în prezent.
Dacă ştim în ce zi a săptămânii începe fiecare anotimp, putem stabili câte zile are un anotimp. Astfel, anotimpurile biblice au câte 91 de zile fiecare, prima şi a doua lună a fiecărui anotimp având 30 de zile, iar a treia lună, câte 31 de zile. Deoarece exista şi o zi cu valoare 0, ziua de trecere între ani, fiecare an începea în aceeaşi perioadă a ciclului solar.

Anotimp primăvara
Luna 1 = Nisan

5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25

Luna 2 = Iyar

3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30

Luna 3 = Sivan

1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28

Anotimp vara
Luna 4 = Tammuz

5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25

Luna 5 = Av

3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30

Luna 6 = Elul

1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28

Anotimp toamna
Luna 7 = Tishri

5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25

Luna 8 = Cheshvan

3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30

Luna 9 = Kislev

1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28

Anotimp iarna
Luna 10 = Teves

5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24
4 11 18 25

Luna 11 = Shevat

3 10 17 24
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28
1 8 15 22 29
2 9 16 23 30

Luna 12 = Adar

1 8 15 22 29
2 9 16 23 30
3 10 17 24 31
4 11 18 25
5 12 19 26
6 13 20 27
7 14 21 28

CONFIRMAREA 

Unii susţin că acest calendar găsit la Qumran, lângă Marea Moartă nu ar fi vechiul calendar ebraic şi biblic, ci doar calendarul unei secte, însă există o confirmare a lui dintr-o altă sursă.

CALENDARUL EBRAIC BIBLIC era binecunoscut la Roma, deoarece exista o importată comunitate evreiască din diasporă în oraş. Din acest fapt, romanii ştiau foarte bine că existau luni în calendarul evreilor în care sabatul cădea în ziua a treizecea a lunii. Poetul roman Horaţiu se referea în "Satirele" sale (I.9. 67-70) la "tricesima sabbata", "sabatul zilei a treizecia":
"Horaţiu: ‘Fără îndoială nu ştiu de ce doreşti să vorbeşti în taină cu mine, ziceai’"
"Fuscuc: ‘Îmi aduc bine aminte, dar într-un timp mai bun dă-mi voie să vorbesc: astăzi este tricesima sabbata: vrei să-i ofensăm pe evreii circumcişi?’"
Existau patru asemenea sabate, aşadar calendarul din Sulurile de la Marea Moartă este confirmat de Horaţiu.
Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus") sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).

Eroarea despre sabatul lunar confirmă CALENDARUL EBRAIC BIBLIC găsit în Sulurile de la Marea Moartă

Sabatul lunar este o învățătură care susține că ziua sabatului este în funcție de fazele lunii și că zilele 8, 15, 22 și 29 ale luni sunt zile de sabat.
Nu există nici un suport în Sfintele Scripturi pentru acestă învățătură, din contră, există o dovadă clară care ne arată că nu este adevărată.
La Exodul 16:1 ni se spune clar că "în a cincisprezecea zi a lunii a doua" au ajuns în pustiul Sin. Deci în ziua a 15-a a lunii a doua au călătorit. Apoi, evreilor li s-a spus: "mâine este ziua de odihnă, şhabbatul închinat lui Yehovah;" (Exodul 16:23). Aşadar, unul dintre sabatele lunii a doua, cade pe data de 16 a lunii. Iată că avem o dovadă precisă din Biblie, despre corectitudinea calendarului găsit în Sulurile de la Marea Moartă.