DESPRE MISTERIOASA ZI A RĂSTIGNIRII: MIERCUREA SAU VINEREA?

 În ce zi a murit Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos?

În profeţia despre moartea sa, Domnul nostru Iisus a spus că va sta în inima pământului (adică în mormânt) trei zile şi trei nopţi: “Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.” (Matei 12:40)

Conform tradiţiei de la Roma (sec. II), El ar fi murit într-o zi de vineri, de aceea acolo se ţinea post în ziua numită “Vinerea Mare”, din Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor. Însă mulţi din Biserica din Răsărit au ţinut postul pentru ziua răstignirii "Miercurea Mare". Alţii, ca să nu gresească, nefiind convinşi care este ziua, au ţinut postul atât Miercurea Mare, cât şi Vinerea Mare.

Dar oare la care zi se poate încadra profeţia Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos despre cele “trei zile şi trei nopţi” în această perioadă? Aflăm din Istoria Creştinismului că tocmai de aceea s-a dus la Roma episcopul Policarp al Smirnei (sec. II), ca reprezentant trimis de bisericile creştine din sfera grecească a Imperiului Roman, care aveau o altă tradiţie. Conform tradiţiei greceşti a BisericiiRăsăritene din secolul II, Domnul Iisus a murit într-o zi de miercuri, de aceea bisericile greceşti din secolul II, posteau în Miercurea Mare. Deoarece diferenţa era bătătoare la ochi, s-a propus o discuţie între cei mai de seamă reprezentanţi ai bisericilor greceşti şi latine. Discuţia a avut loc la Roma între Policarp, episcopul trimis de bisericile greceşti şi episcopul Anicetus, ce reprezenta bisericile latine, fiind episcop la Roma. Din păcate, nu s-a ajuns la un numitor comun, urmând ca fiecare biserică să ţină datina pe care o avea.

Cum interpretăm cele trei zile şi trei nopţi? Căci unii spun că totul depinde cum anume interpretăm expresia “trei zile şi trei nopţi”.

De exemplu, cum am putea interpreta versetul următor, altfel decât 1+1+1 zile şi 1+1+1 nopţi = 3 zile şi 3 nopţi?
“şi i-au mai dat şi o legătură de smochine şi două legături de stafide. După ce a mâncat, i-au venit iarăşi puterile, căci nu mâncase şi nu băuse apă de trei zile şi trei nopţi.” (1Samuel 30:12)
De ce ar trebui ca în cazul versetului din Matei 12:40 să socotim altfel?
“Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona, şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.” (Iona.1:17)
Domnul nostru Isus a făcut o analogie cu această întâmplare, spunând următoarele:
“Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.” (Matei 12:40)
Cum au înţeles oamenii această precizare profetică?
“şi i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: "După trei zile voi învia."” (Matei 27:63)
“Atunci a început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi după trei zile să învie.” (Marcu 8:31)
“care îşi vor bate joc de El, îl vor bate cu nuiele, îl vor scuipa şi-l vor omorî; dar, după trei zile, va învia."” (Marcu 10:34)

Totuşi, tradiţia de la Roma spune că Domnul Isus a murit vineri şi a înviat duminică... Adevărul este că n-a înviat decât înspre zori, pe când era încă întuneric şi nu începuse ziua, aspect care nu arată decât o zi în mormânt (sâmbăta), căci cele trei ore din ziua de vineri, nu se pun, nefiind încă îngropat până înspre seară, deci nu era încă în "inima pământului", adică mormânt. La fel, nu se poate pune ziua de duminică, căci femeile se duseră la mormânt pe când era încă noapte. Este greu de forţat înţelegerea acestor texte pentru a avea trei zile, şi chiar dacă le-am admite, la calculul nopţilor nu putem pune decât noaptea de vineri şi sâmbătă, deci va lipsi clar o noapte.
De ce avem totuşi o astfel de socoteală, care nu ţine cont de profeţia Domnului nostru Isus? Nepotrivirea vine din percepţia greşită că Domnul Isus a murit cu o zi înainte de sabat. Adevărat, însă mulţi nu cunosc ce fel de sabat era acel sabat. Era un sabat de ziua a şaptea? Nu, căci era un Sabat de sărbătoare (praznic). Marea confuzie vine de aici.

Situaţia nu este complicată deloc pentru a demonstra ce fel de sabat era cu o zi înainte de răstignire şi cele trei zile şi trei nopţi se pot calcula uşor după CALENDARUL EBRAIC BIBLIC. Dacă veţi studia  cu atenţie când anume erau sabatele de sărbătoare - acele praznice, după Calendarul lui Dumnezeu din Biblie, veţi găsi adevărata zi a răstignirii, precum şi misterul celor trei zile şi trei nopţi, dezlegând o taină importantă a Bibliei...