Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Fiul său, Domnul şi Mântuitorul Isus Christos!
Acest blog este dedicat textului Bibliei din antichitate, de aici ideea denumirii blogului ca "Biblia Adevărată". Lansez aici o propunere entuziastă pentru o recenzie finală a Bibliei moderne.
De ce o recenzie finală?
Din nefericire, nu ni s-au păstrat copiile originale ale cărţilor care compun Biblia noastra iubită şi preţuită. Avem doar manuscrise antice. De regulă, textele celor mai vechi manuscrise biblice sunt considerate ca fiind cele mai apropiate de textul original. Anumite manuscrise au diferenţe mai mici sau mai mari între ele. Acolo unde textul variază sau lipseşte în funcţie de manuscris, varianta propusă pentru textul antic trebuie selectată după criterii logice, cerând prin rugăciune, în numele Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos, har şi înţelepciune de la Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc. A lui să fie toată mulţumirea şi lauda în numele Domnului Isus, pentru aceasta lucrare. Amin!
Se naşte întrebarea:
De ce trebuie comparate Bibliile moderne cu manuscrisele biblice antice?
Răspuns:
De ce trebuie comparate Bibliile moderne cu manuscrisele biblice antice?
Răspuns:
Pentru că traducătorii au fost oameni imperfecţi şi au avut pe umeri o muncă imensă, deci au avut anumiţi factori, care au putut crea probleme în textul redat.
În cartea "Dilemele Fidelităţii", lector univ. dr. Emanuel Conţac expune un factor interesant de studiat şi anume moştenirea prin care citeşti şi traduci Biblia, dacă eşti traducător.
Din prezentarea cărţii: "Demersul de faţă pleacă de la premisa că fiecare cercetător al Scripturii se apropie de textul Scripturii cu o grilă de interpretare prealabilă. Această grilă sau lentilă hermeneutică îl predispune pe cercetător către o anumită interpretare şi, deci, către o anumită traducere. Deoarece grila de interpretare ajunge să funcţioneze ca un veritabil pat procustian, cercetătorul Scripturii are datoria de a-şi examina propriile presupoziţii, interacţionând permanent cu opiniile exprimate de cercetători care nu-i împărtăşesc grila hermeneutică." Editura Stephanus
Din păcate acest fapt este întalnit peste tot, acolo unde sunt denominaţii diferite.
Suntem noi dispuşi să facem asta?
Iată un exemplu, ca test:
Din prezentarea cărţii: "Demersul de faţă pleacă de la premisa că fiecare cercetător al Scripturii se apropie de textul Scripturii cu o grilă de interpretare prealabilă. Această grilă sau lentilă hermeneutică îl predispune pe cercetător către o anumită interpretare şi, deci, către o anumită traducere. Deoarece grila de interpretare ajunge să funcţioneze ca un veritabil pat procustian, cercetătorul Scripturii are datoria de a-şi examina propriile presupoziţii, interacţionând permanent cu opiniile exprimate de cercetători care nu-i împărtăşesc grila hermeneutică." Editura Stephanus
Din păcate acest fapt este întalnit peste tot, acolo unde sunt denominaţii diferite.
Suntem noi dispuşi să facem asta?
Iată un exemplu, ca test:
Împăraţi sau împărăţii? Cum rezolvăm contradicţiile textuale, moştenite de la traducători sau copişti încă din cele mai vechi timpuri?
În prefața Sfântului Ieronim la versiunea Vulgata a Noului Testament adresat papei Damasus, în A.D. 383, scria făcând o comparaţie "când fluxul este distribuit pe diferite canale, trebuie să ne întoarcem la fântână." Aşa că a decis să caute un text ebraic, pentru a traduce Vechiul Testament şi a găsit o copie în limba ebraică într-o localitate de lângă Marea Galileii.
Azi avem trei versuni vechi: Textul Masoretic, care nu este aşa de vechi ca textul folosit de Ieronim, Vulgata - care se bazează pe un manuscris mai vechi ca TM şi Septuaginta (LXX).
Iată cum redau Daniel 7:17 în comparaţie cu Daniel 7:23.
În LXX avem:
Daniel 7:17 ταῦτα τὰ θηρία τὰ μεγάλα τὰ τέσσαρα, τέσσαρες βασιλεῖαι ἀναστήσονται ἐπὶ τῆς γῆς,
These four beasts are four kingdoms [that] shall rise up on the earth
Aceste patru fiare sunt patru împărății [care] se vor ridica pe pământ.
Daniel 7:17 Septuaginta după Bartolomeu Anania «Aceste patru fiare sunt patru regate ce se vor ridica pe pământ și care vor fi nimicite;
Daniel 7:23 καὶ εἶπε· τὸ θηρίον τὸ τέταρτον, βασιλεία τετάρτη ἔσται ἐν τῇ γῇ, ἥτις ὑπερέξει πάσας τὰς βασιλείας καὶ καταφάγεται πᾶσαν τὴν γῆν καὶ συμπατήσει αὐτὴν καὶ κατακόψει.
And he said, The fourth beast shall be the fourth kingdom on the earth, which shall excel all [other] kingdoms, and shall devour the whole earth, and trample and destroy it.
Și el a spus: Cea de-a patra fiară va fi a patra împărăție de pe pământ, care va excela toate celelalte împărății și va devora întregul pământ și va călca și va distruge-l.
Daniel 17:23 Septuaginta după Bartolomeu Anania
Și a zis: «Fiara a patra
va fi al patrulea regat pe pământ,
care le va întrece pe toate celelalte regate
și va mânca tot pământul
și-l va călca în picioare și-l va face bucăți.
Daniel 7:17 în diferite traduceri, bazându-se exclusiv pe TM traducătorii ne spun că fiarele sunt împăraţi, iar în Daniel 7:23 ne spun că fiarele sunt împărăţii.
Daniel 7:17. "Aceste patru fiare mari sunt patru împăraţi care se vor ridica pe pământ.
Daniel 7:23 El mi-a vorbit aşa: "Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâşia tot pământul, îl va călca în picioare şi-l va zdrobi.
Evident, este o nesincronizare ce dă în contradicţie. Însă alte traduceri, cele ce se bazează pe Vulgata au în ambele locuri cuvântul împărăţii.
Daniel 7:17 Hae quatuor bestiae magnae, quatuor sunt regna (regate), quae consurgent de terra.
These four great beasts, are four kingdoms, which shall arise out of the earth.
"Aceste patru fiare mari sunt patru împărății, care se vor ridica pe pamant"
Daniel 7:23 et sic ait bestia quarta regnum quartum erit in terra quod maius erit omnibus regnis et devorabit universam terram et conculcabit et comminuet eam
And thus he said: The fourth beast shall be the fourth kingdom upon earth, which shall be greater than all the kingdoms, and shall devour the whole earth, and shall tread it down, and break it in pieces.
Și astfel a spus: A patra fiară va fi a patra împărăție de pe pământ, care va fi mai mare decât toate împărățiile și va devora întregul pământ, o va călca și o va rupe în bucăți.
Și cele zece coarne ale aceluiași regat, vor fi zece regi, iar altul se va ridica după ei și va fi mai puternic decât primul și va da jos trei regi.
Septuaginta şi Vulgata se asortează, după cum vedem şi este posibil ca textul redat în acest fel să fie cel cu mesajul textului ebraic de înainte de apariţia textului masoretic.
De ce este atât de important să traducem cuvintele în înţelesul lor exact?
Deoarece altfel nu putem interpreta textul corect. De exemplu dacă textul din Daniel 7:17 în original era împărăţie şi nu împărat, este clar că putem aplica coarnele din profeţia de la Daniel 7:7 ca fiind împăraţii fiarei, adică împăraţii împărăţiei; dar dacă fiara este tradusă ca împărat, atunci cum poate avea împăratul coarne, adică mai mulţi împăraţi? O fi un împărat siamez? Nici vorbă!
În plus nu putem interpreta corect nici legăturile ei profetice cu cartea Apocalipsa.
Un alt exemplu de contradicţie apare în Apocalipsa 20:10 în raport cu Daniel 7:11 care enumeră clar că ultima fiara este:
Daniel 7:11. Eu mă uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie pe care le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă, şi trupul ei a fost nimicit şi aruncat în foc ca să fie ars.
Vedem aici nişte cuvinte cheie care arată cum se va sfârşi fiara:
În prefața Sfântului Ieronim la versiunea Vulgata a Noului Testament adresat papei Damasus, în A.D. 383, scria făcând o comparaţie "când fluxul este distribuit pe diferite canale, trebuie să ne întoarcem la fântână." Aşa că a decis să caute un text ebraic, pentru a traduce Vechiul Testament şi a găsit o copie în limba ebraică într-o localitate de lângă Marea Galileii.
Azi avem trei versuni vechi: Textul Masoretic, care nu este aşa de vechi ca textul folosit de Ieronim, Vulgata - care se bazează pe un manuscris mai vechi ca TM şi Septuaginta (LXX).
Iată cum redau Daniel 7:17 în comparaţie cu Daniel 7:23.
În LXX avem:
Daniel 7:17 ταῦτα τὰ θηρία τὰ μεγάλα τὰ τέσσαρα, τέσσαρες βασιλεῖαι ἀναστήσονται ἐπὶ τῆς γῆς,
These four beasts are four kingdoms [that] shall rise up on the earth
Aceste patru fiare sunt patru împărății [care] se vor ridica pe pământ.
Daniel 7:17 Septuaginta după Bartolomeu Anania «Aceste patru fiare sunt patru regate ce se vor ridica pe pământ și care vor fi nimicite;
Daniel 7:23 καὶ εἶπε· τὸ θηρίον τὸ τέταρτον, βασιλεία τετάρτη ἔσται ἐν τῇ γῇ, ἥτις ὑπερέξει πάσας τὰς βασιλείας καὶ καταφάγεται πᾶσαν τὴν γῆν καὶ συμπατήσει αὐτὴν καὶ κατακόψει.
And he said, The fourth beast shall be the fourth kingdom on the earth, which shall excel all [other] kingdoms, and shall devour the whole earth, and trample and destroy it.
Și el a spus: Cea de-a patra fiară va fi a patra împărăție de pe pământ, care va excela toate celelalte împărății și va devora întregul pământ și va călca și va distruge-l.
Daniel 17:23 Septuaginta după Bartolomeu Anania
Și a zis: «Fiara a patra
va fi al patrulea regat pe pământ,
care le va întrece pe toate celelalte regate
și va mânca tot pământul
și-l va călca în picioare și-l va face bucăți.
Daniel 7:17 în diferite traduceri, bazându-se exclusiv pe TM traducătorii ne spun că fiarele sunt împăraţi, iar în Daniel 7:23 ne spun că fiarele sunt împărăţii.
Daniel 7:17. "Aceste patru fiare mari sunt patru împăraţi care se vor ridica pe pământ.
Daniel 7:23 El mi-a vorbit aşa: "Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâşia tot pământul, îl va călca în picioare şi-l va zdrobi.
Evident, este o nesincronizare ce dă în contradicţie. Însă alte traduceri, cele ce se bazează pe Vulgata au în ambele locuri cuvântul împărăţii.
Daniel 7:17 Hae quatuor bestiae magnae, quatuor sunt regna (regate), quae consurgent de terra.
These four great beasts, are four kingdoms, which shall arise out of the earth.
"Aceste patru fiare mari sunt patru împărății, care se vor ridica pe pamant"
Daniel 7:23 et sic ait bestia quarta regnum quartum erit in terra quod maius erit omnibus regnis et devorabit universam terram et conculcabit et comminuet eam
And thus he said: The fourth beast shall be the fourth kingdom upon earth, which shall be greater than all the kingdoms, and shall devour the whole earth, and shall tread it down, and break it in pieces.
Și astfel a spus: A patra fiară va fi a patra împărăție de pe pământ, care va fi mai mare decât toate împărățiile și va devora întregul pământ, o va călca și o va rupe în bucăți.
Și cele zece coarne ale aceluiași regat, vor fi zece regi, iar altul se va ridica după ei și va fi mai puternic decât primul și va da jos trei regi.
Septuaginta şi Vulgata se asortează, după cum vedem şi este posibil ca textul redat în acest fel să fie cel cu mesajul textului ebraic de înainte de apariţia textului masoretic.
De ce este atât de important să traducem cuvintele în înţelesul lor exact?
Deoarece altfel nu putem interpreta textul corect. De exemplu dacă textul din Daniel 7:17 în original era împărăţie şi nu împărat, este clar că putem aplica coarnele din profeţia de la Daniel 7:7 ca fiind împăraţii fiarei, adică împăraţii împărăţiei; dar dacă fiara este tradusă ca împărat, atunci cum poate avea împăratul coarne, adică mai mulţi împăraţi? O fi un împărat siamez? Nici vorbă!
În plus nu putem interpreta corect nici legăturile ei profetice cu cartea Apocalipsa.
Un alt exemplu de contradicţie
Daniel 7:11. Eu mă uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie pe care le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă, şi trupul ei a fost nimicit şi aruncat în foc ca să fie ars.
Vedem aici nişte cuvinte cheie care arată cum se va sfârşi fiara:
1. UCISĂ
2. TRUPUL EI ESTE DISTRUS
3. TRUPUL EI ESTE ARUNCAT ÎN FOC
4. TRUPUL EI ESTE ARS ÎN FOC
La fel face şi apostolul Petru, care arată nimicirea lumii prin foc, la fel cum prima dată a fost nimicită prin apă:
2Petru 3:5. Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei
6. şi că lumea de atunci a pierit tot prin ele, înecată de apă.
7. Iar cerurile şi pământul de acum sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi cuvânt, pentru focul din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi.
...
10. Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde.
Acum, aceeaşi fiară descrisă în Apocalipsa 20:10 Bibliile româneşti este descrisă ca fiind chinuită în vecii vecilor. Poftim? Păi cum dacă a fost ucisă şi distrusă prin foc? Şi-a schimbat Dumnezeu planul? E imposibil. Dumnezeu nu se schimbă!
Sau mai degrabă putem presupune că avem de a face cu un verset ce a fost stilizat dogmatic, adică îmbogăţit cu o frază, ce nu exista în original. Raportat la Daniel 7:11 este posibil ca în originalul cărţii Apocalipsa acest verset să nu fi avut fraza "Şi vor fi chinuiţi zi şi noapte în vecii vecilor". Cel ce a îmbogăţit textul autograf nu era versat în Vechiul Testament, altfel şi-ar fi dat seama de neconcordanţă. În biserica primară focul cel veşnic însemna "mistuirea" duşmanilor lui Dumnezeu şi nu chinuirea lor (Evrei 10:27), exact ca în descrierea clară din Daniel 7:11. În nici o epistolă a apostolului Pavel nu se regăseşte ideea chinuirii eterne a păcătoşilor, doar îndepărtarea lor eternă, prin mistuirea lor, ceea ce în mod evident însemna distrugerea lor eternă. Dacă chinul veşnic ar fi fost predat în creştinismul primar, apostolic, cu siguranţă că ideea aceasta s-ar fi regăsit în vasta corespondenţă pe care a purtat-o apostolul Pavel cu adunările (bisericile) creştine.
O altă problemă este cum sunt traduse cuvintele apropiate în înţeles:
Anumite biserici denominationale folosesc Ţefania 1:2,3 legat de alte versete, pentru a sustine că în mia de ani pământul (Terra) va fi pustiu şi gol, fiind exclusiv o temniţă a lui Satan şi a demonilor lui. Însă aceste versete luate în context şi traduse potrivit cu sensul lor din ebraică, nu arată asta.
La Geneza 1:1,2 scrie "Bereşit bara Elohim et ha-şamayim v'et ha-areţ. Ve ha-areţ haita tohu vabohu vehoşeh al-pnei tehom ve ruah Elohim merahefet al-pnei ha-mayim."
Observam aici ca Terra, Pământul este numit "areţ". În schimb la Ţefania 1:2,3 apare un alt cuvânt "adamah". Traducerea Young's Literal Translation redă textul din această perspectivă la Geneza punând "earth" şi la Ţefania "ground".
Dacă ne uitam în context profeţia se referă la Israelul antic şi ea trebuie pusă la topicul profeţiilor împlinite, şi nu la topicul profeţiilor neîmplinite, despre mileniul cărţii Apocalipsa. Profeţia aceasta se încadrează la acel ciclu de profeţii care vizau pedepsirea Israelului antic, care s-a şi împlinit sub stăpânirea chaldeilor, care au făcut prăpăd ţara lui Israel. Popoarele antice biruitoare aveau metode barbare de pedepsire, aplicate acelor popoare care se opuneau. Cruzimile aplicate de diferiţi conducători ai asirienilor, ai romanilor, şi chiar ai grecilor, precum Alexandru Cel Mare, sunt de notorietate. Ei ucideau în masă, de la copilul din burtă până la cel mai bătrân. Luau ostatici numai foarte puţini dintre ei, pentru parade şi pentru a suplini anumite meserii sau activităţi. Un exemplu şocant este cazul Daciei ocupată de Traian, în care au rămas doar 80 de oameni, după spusele medicului lui Traian - evident, scria de zona ocupată de romani, nu de cea a dacilor liberi, care au scăpat de măcel.
Cum se explică cruzimea aceasta a cuceritorilor, de ce au făcut-o la o astfel de cotă? În unele cazuri, pentru a stipula un exemplu înfricoşător celorlalte popoare, să nu se opună dominaţiei lor, armatele răzbunătoare distrugeau totul, dărâmând totul şi dând foc la tot ce arde. Unii mergeau şi mai departe infectând sursele de apa şi terenurile agricole, punând pietre, otrăvuri şi sare. Era un loc dezolant, de groază, semănând ca un loc blestemat, cum arată şi profeţia din Ţefania. Vedem aici încă o confirmare că Biblia este adevărată şi din punct de vedere istoric.
Anumite biserici denominationale folosesc Ţefania 1:2,3 legat de alte versete, pentru a sustine că în mia de ani pământul (Terra) va fi pustiu şi gol, fiind exclusiv o temniţă a lui Satan şi a demonilor lui. Însă aceste versete luate în context şi traduse potrivit cu sensul lor din ebraică, nu arată asta.
La Geneza 1:1,2 scrie "Bereşit bara Elohim et ha-şamayim v'et ha-areţ. Ve ha-areţ haita tohu vabohu vehoşeh al-pnei tehom ve ruah Elohim merahefet al-pnei ha-mayim."
Observam aici ca Terra, Pământul este numit "areţ". În schimb la Ţefania 1:2,3 apare un alt cuvânt "adamah". Traducerea Young's Literal Translation redă textul din această perspectivă la Geneza punând "earth" şi la Ţefania "ground".
Dacă ne uitam în context profeţia se referă la Israelul antic şi ea trebuie pusă la topicul profeţiilor împlinite, şi nu la topicul profeţiilor neîmplinite, despre mileniul cărţii Apocalipsa. Profeţia aceasta se încadrează la acel ciclu de profeţii care vizau pedepsirea Israelului antic, care s-a şi împlinit sub stăpânirea chaldeilor, care au făcut prăpăd ţara lui Israel. Popoarele antice biruitoare aveau metode barbare de pedepsire, aplicate acelor popoare care se opuneau. Cruzimile aplicate de diferiţi conducători ai asirienilor, ai romanilor, şi chiar ai grecilor, precum Alexandru Cel Mare, sunt de notorietate. Ei ucideau în masă, de la copilul din burtă până la cel mai bătrân. Luau ostatici numai foarte puţini dintre ei, pentru parade şi pentru a suplini anumite meserii sau activităţi. Un exemplu şocant este cazul Daciei ocupată de Traian, în care au rămas doar 80 de oameni, după spusele medicului lui Traian - evident, scria de zona ocupată de romani, nu de cea a dacilor liberi, care au scăpat de măcel.
Cum se explică cruzimea aceasta a cuceritorilor, de ce au făcut-o la o astfel de cotă? În unele cazuri, pentru a stipula un exemplu înfricoşător celorlalte popoare, să nu se opună dominaţiei lor, armatele răzbunătoare distrugeau totul, dărâmând totul şi dând foc la tot ce arde. Unii mergeau şi mai departe infectând sursele de apa şi terenurile agricole, punând pietre, otrăvuri şi sare. Era un loc dezolant, de groază, semănând ca un loc blestemat, cum arată şi profeţia din Ţefania. Vedem aici încă o confirmare că Biblia este adevărată şi din punct de vedere istoric.
Statusul
meu: sunt pro-Biblie, pro-creştinism, sunt membru într-o adunare neafiliată
confesional, independentă.
Citesc
Biblia din 1991, cu scopul de a mă edifica spiritual. Scopul meu: Evaluarea şi
promovarea citirii textului Bibliei cu înţelepciune, pentru o înţelegere mai
bună a textului original al Sfintelor Scripturi, care a fost modificat (redat
diferit) pe alocuri. Cel ce m-a iniţiat în tainele
evaluării textuale, a fost Vasile Şhandru, un prieten din Cluj, după ce am
făcut cunoştinţă cu el la biblioteca Bisericii Creştini După Evanghelie, cam
prin 1996. El învăţase greaca veche ca autodidact şi se edificase foarte mult
în domeniul evaluării textuale tot ca autodidact, dându-mi articole şi cărţi
dedicate acestui subiect şi deschizându-mi orizontul cunoaşterii în această
direcţie.
Ca să înţelegem corect Biblia, în
primul rând trebuie să avem textul corect. Dacă nu avem un text corect, nu
putem avea o înţelegere corectă a Bibliei. Pe Bible Translation Net se
precizează: "Din păcate nu există manuscrise originale (numite
"autografe") a oricăreia dintre cărțile biblice care au fost
recuperate, iar din moment ce nu există manuscrise existente care ar fi de
acord unele cu altele în fiecare detaliu, evaluarea textuală este necesară
pentru a rezolva problemele de variație. Alfred E. Housman, un evaluator
textual de lucrări clasice, arată că evaluatorii textuali se bazează pe
"bunul simț și folosirea rațiunii." Pe scurt spus, evaluarea textuală
este ştiinţă şi artă, care urmărește să determine modul de redactare [inițială]
a unui text. Este o știință pentru că norme specifice reglementează evaluarea
diferitelor tipuri de erori de copist și lecturi, dar este, de asemenea, o
artă, deoarece aceste norme nu pot fi aplicate rigid în orice situație."
Evaluarea textuală (critica
textuală) este un fel de detectivism textual spiritual, ne arată prin ce
filieră a ajuns textul biblic la noi, diferenţele de text între manuscrise,
modificările operate în ele, incluzând şi timpul (secolul) în care au fost
aceste modificări operate de scribi.
Deviza
mea: Înapoi la manuscrisele biblice, înapoi la întreaga Biblie! Nu folosi doar Noul Testament, foloseşte întreaga Biblie,
după cum este scris “Toată
Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să
îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire” (2Timotei 3:16). Apostolii şi ucenicii care au redactat
cărţile Noului Testament au fost insuflaţi şi ei, de aceea Noul Testament a
fost ridicat de Dumnezeu la rang de Sfântă Scriptură alături de cărţile
Vechiului Testament.
Filozofia mea:
1."Nu există armonie în Biblie, decât atunci când
foloseşti toată Biblia."
2. “Nu vei înţelege Biblia în profunzime, dacă nu o vei trăi. Şi Biblia arată clar că nu vei fi
iertat dacă nu vei ierta şi nu vei fi iubit, dacă nu vei iubi.”
Aşadar nu ne rămâne altceva de făcut, decât să aplicăm dragostea, la superlativ, în orice domeniu (1Corinteni 13).
Acestea fiind spuse, vă doresc bună citire tuturor şi sper să petreceţi aici un timpul binecuvântat, cu folos!
Dumnezeu să vă binecuvanteze!
Aveti întrebări importante?
Sunteţi în căutarea lui Dumnezeu?
Căutaţi răspunsuri din Biblie?
Aveţi o întrebare despre Dumnezeu şi Biblie?
Aveţi o întrebare despre viaţă şi moarte?
Aveţi o întrebare despre Evanghelie?
Aveţi o întrebare despre orice altceva legat
de creştinism?
Căutaţi o părtăşie creştină adevărată?
Biblia este ghidul şi vă poate da răspunsurile, dacă le veţi căuta la Dumnezeu.
Biblia este ghidul şi vă poate da răspunsurile, dacă le veţi căuta la Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu