luni, 29 iunie 2015

Proiectul Versiunea Biblia Antică - Vestea bună după Ioan, capitolele I - X cu diactrice (în lucru)


Dragi cititori,
Dacă aveţi întrebări sau doriţi să mă ajutaţi în această lucrare, mă puteţi contacta aici: bibliaantica@yahoo.com

Proiectul “Biblia Antica Ante-Niceeană” - Biblia antică înainte de Conciliul de la
Niceea, 325
Cărţile Vechiului şi Noul Legământ înainte de intervenţiile scribale de modificare
“A greşi este omeneşte”, dar cum vin greşelile?
Având în vedere că trăim într-o lume imperfectă, cât de sigure pot fi uneori sursele
foarte demne de încredere? Şi având în vedere imperfecţiunea celor ce au tradus sau
au copiat Biblia, cât de mult trebuie să ne punem încrederea în traducătorii şi copiştii
Bibliei? Sunt ei demni de totală noastră încredere, sau această încredere o datorăm
numai lui Dumnezeu şi Fiului sau?
Premisă falsă: "Dumnezeu n-ar fi permis aşa ceva"
Dumnezeu a permis libertate de manifestare copiştilor manuscriselor Noului
Testament. Nota bene: "a permite" nu înseamnă neapărat a fi de acord cu ceva.
Iată câteva dovezi în acest sens:
1. Diversitatea felurită a manuscriselor
2. Mărturii din interiorul creştinismului
- Apostolul Pavel a luat în considerare că unii vor încerca să scrie falsuri, în numele lui
şi al altora, ceea ce s-a şi întâmplat, secolul II şi III fiind o pepiniera de falsuri scrise "în
numele" apostolilor, părinţilor lui Isus, etc. (2Tesaloniceni 2:2)
- Apostolul Petru a avertizat că unii deformează mesajul scrierilor apostolului Pavel şi
aici putem include şi abuzarea lor în copiere, deoarece de la răstălmăcirea lor şi până la
abuzarea lor prin traducere, este doar un pas (2Petru 3:16)
- condamnarea în prealabil al falsificatorilor textului Apocalipsei, întăreşte şi ea spusele
apostolilor Pavel şi Petru (Apocalipsa 22:18,19)
- Partidele rivale se acuzau reciproc de modificarea manuscriselor: mărturia lui Tertulian
(secolul II) împotriva lui Marcion, mărturia lui Marcion împotriva celorlalţi
- Mărturia lui Origen, secolul III: „E un fapt învederat astăzi că există printre
manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtării de grijă a scribilor, fie din
pricina îndrăznelii deşănţate a oamenilor care îndreaptă scrierea, sau chiar din
cauză că sunt unii care o înmulţesc sau o împuţinează după voia lor, rânduindu-
se corectori cu de la ei putere"
- Mărturia din Codex Vaticanus, nota marginală de la Epistola către evrei: "Nebuni şi
netrebnici, puteţi lăsa în pace vechea redare şi să nu o alterați?"
3. Mărturii timpurii din exteriorul creştinismului: Celsus îi acuza pe creştini pentru
modificarea Evangheliilor "de trei sau patru ori, ba chiar mai mult"
4. Mărturii ale savanţilor din domeniul studiului manuscriselor antice
Bruce M. Metzger: Textul Noului Testament: Transmisia lui, coruperea lui şi restaurarea
lui
Pagina 1 din 40
Pagina 2 din 40
Bart D. Ehrman: Coruperea ortodoxă a Scripturilor: Efectul controverselor christologice
asupra textului Noului Testament
O mărturie grăitoare găsim la Eusebius. Un observator şi un comparator atent al
manuscriselor nu poate decât să fie de acord cu ce a scris cineva în tema: ”Ceea ce nu
reuşim să realizăm astăzi este că în această perioadă, fiecare document a fost editat şi
revizuit pentru a confirma doctrina Bisericii Romane. Renumitul istoric bisericesc
Eusebiu îl citează pe Părintele bisericesc Dionisie ( Hist. Eccl . , Bk . 4 . 23 ), care
raportează că epistolele sale au fost falsificate: "Atunci când colegii mei creştini m-au
invitat să le scriu scrisori, am făcut aşa. Aceşti apostoli ai diavolului s-au umplut cu
neghină, au scos unele lucruri şi au adăugat altele. Pentru ei, vaiul este rezervat. Nu e
de mirare atunci, dacă unii au îndrăznit să se atingă chiar şi de cuvântul Domnului
Însuşi, atunci când aceştia au conspirat să mutileze propriile mele eforturi umile".
Un alt loc, ce vorbeşte de la sine, îl găsim prin John William Burgon, care îl citează pe
Gaius (AD 175-200): "Prin urmare, şi-au pus mâinile cu îndrăzneală pe scripturile
divine, susţinând că le-au corectat. Că eu nu vorbesc în mod fals de ei în această
cheştiune, oricine dorește poate să înveţe. Căci dacă oricine va colecta respectivele
copii ale lor, şi să le compare una cu alta, el va găsi că acestea diferă foarte mult.
Acelea de-a lui Asclepiades, de exemplu, nu sunt de acord cu cele de-a lui Theodotus.
Şi multe dintre acestea pot fi obţinute, pentru că discipolii lor au scris asiduu corecţiile,
cum le numesc ei, care sunt o corupţie, fiecare dintre ele. Din nou, cele de la
Hermophilus nu sunt de acord cu acestea, precum şi cele de Apollonides nu sunt
consecvente cu ele însele. Pentru că puteţi compara cele pregătite de ei la o dată
anterioară cu cele pe care le-au corupt mai târziu, şi le veţi găsi foarte diferite. Dar ce
îndrăzneaţa este această infracţiune, ea nu este ca şi cum ei înşişi sunt ignoranți.
Pentru ca nici ei nu cred că scripturile divine au fost rostite de duhul sfânt, şi, astfel,
sunt necredincioși, sau altfel ei cred sunt mai înţelepţi decât duhul sfânt, şi în acest caz,
ce altceva sunt decât îndrăciți? Căci ei nu pot nega comiterea crimei, deoarece copiile
au fost scrise de către propriile lor mâini. Pentru ca ei nu au primit astfel de scripturi de
la instructorii lor, nici nu pot produce copii de la cele care au fost transcrise".
Pentru cărţile Noului Legământ, manuscrisele din Categoria I (de “tip alexandrine”) sunt
cele mai vechi şi cele mai credibile.
Papirusuri (P) şi pergamente (latina “vellum”) ce conţin texte biblice ante-niceene (de
înainte de Conciliul de la Niceea, 325).
“Papirusul este un material asemănător cu hârtia, produs din planta Cyperus papyrus,
pe care se scria în perioada Antichității, în special în Egipt.” Enciclopedia Libera
Wikipedia
“Pergamentul este o piele de animal prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea. A
fost folosită odinioară, în loc de hârtie.” E. L. Wikipedia
Până în jurul anului 150, avem:
52, 90, 104
Pana în jurul anului 200, avem:
32, 46, 64/67, 66, 77, perg. 0189
Pagina 2 din 40
Pagina 3 din 40
Pana în jurul anului 250, avem:
1, 4, 5, 9, 12, 15, 20, 22, 23, 27, 28, 29, 30, 39, 40, 45, 47, 49, 53,
65, 70, 75, 80, 87, perg. 0220
Pana în jurul anului 300, avem:
13, 16, 18, 37, 72, 78, 0162, 115
Pana în jurul anului 350, avem:
10, 24, 35, perg. 01, 03
Cărţile Noului Legământ
Scrierile atribuite apostolului Ioan
Evanghelia redactata după apostolul Ioan
Autor narator: Apostolul Ioan
Asistent scribal: Un ucenic anonim
Ioan 1:14 şi 1Ioan 1:1 foloseşte acelaşi cuvânt "etheasametha" ("am văzut", "am
contemplat"). Aşa ceva nu putea spune decât cineva care a fost personal cu Fiul lui
Dumnezeu. Fraze la persoana a doua, în care apostolul Ioan este numit "unul dintre
ucenici" Ioan 13:23, arată că apostolul Ioan a narat evanghelia unui ucenic al sau, care
l-a asistat scriind cuvintele lui.
Capitolul I
1. La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi ca Dumnezeu era Cuvântul.
2. El era la început cu Dumnezeu.
3. Toate prin el au apărut, şi fără el n-a apărut nici măcar un lucru din ceea ce a apărut.
4. În el era viata şi viata era lumina oamenilor.
5. Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o.
6. Era un bărbat trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan.
7. El a venit ca martor, ca sa mărturisească despre lumina, pentru ca toţi să creadă prin
el.
8. N-a fost el lumina, ci acela care să depună mărturie despre lumina.
9. Adevărata lumina este acela care, venind în lume, luminează pe orice om.
10. El era în lume şi lumea a fost făcută prin el, dar lumea nu l-a cunoscut.
11. A venit la ai săi şi ai sai nu l-au primit.
12. Dar tuturor celor ce l-au primit, adică celor ce cred în numele lui, le-a dat dreptul să
fie copii ai lui Dumnezeu,
13. care au fost născuți nu din sânge, nici din voia cărnii lor, nici din voia vreunui om, ci
din Dumnezeu.
14. Şi Cuvântul a devenit carne şi a locuit printre noi şi noi am privit slava lui, slava ca a
unui singur născut al unui tata, plin de har şi de adevăr.
15. Ioan a mărturisit despre el şi a strigat, zicând: "El era acela despre care ziceam eu:
Cel care vine după mine este înaintea mea, pentru ca era înainte de mine."
16. Fiindcă noi toţi am primit din plinătatea lui şi har peste har;
17. caci Legea a fost data prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Christos.
Pagina 3 din 40
Pagina 4 din 40
18. Dumnezeu de nici unul n-a fost văzut încă, vreodată. Singurul născut al lui
Dumnezeu, care este la sânul Tatălui, acela l-a făcut cunoscut.
19. Şi aceasta este marturia lui Ioan, când iudeii au trimis din Ierusalim pe niste preoti şi
leviti sa-l intrebe: "Tu cine eşti?"
20. El a recunoscut şi n-a tagaduit, şi a marturisit: "Eu nu sunt Christosul."
21. Şi ei l-au întrebat: "Dar cine eşti? Esti Ilie?" Şi el a zis: "Nu sunt." "Esti prorocul?" Şi
el a răspuns: "Nu."
22. Atunci i-au zis: "Cine eşti tu? Ca sa dam răspuns celor care ne-au trimis. Ce zici tu
despre tine însuţi?"
23. "Eu", a zis el, "sunt glasul celui ce striga în pustie: "Neteziti calea înaintea lui
Iehova" cum a zis prorocul Isaia."
24. Trimisii erau din partea fariseilor.
25. Ei l-au întrebat şi i-au zis: "Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Christosul, nici Ilie, nici
prorocul?"
26. Şi raspunzand, Ioan le-a zis: "Eu botez cu apa; dar în mijlocul vostru sta unul, pe
care voi nu-l cunoasteti.
27. El este acela care vine după mine; eu nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua
sandalelor."
28. Acestea s-au petrecut în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
30. A doua zi, a văzut pe Isus venind la el şi a zis: "Iată mielul lui Dumnezeu, care ridica
pacatul lumii!" El este acela despre care ziceam: "După mine vine un om care ia locul
înaintea mea, caci era înainte de mine.
31. Eu nu-l cunosteam, dar tocmai pentru aceasta am venit eu, botezand cu apa: ca el
sa fie arătat lui Israel."
32. Şi Ioan a marturisit, spunând: "Am văzut duhul coborandu-se din cer ca un
porumbel; şi a rămas peste el.
33. Eu nu-l cunosteam; dar cel care m-a trimis sa botez cu apa mi-a zis: "Acela peste
care vei vedea duhul coborandu-se şi ramanand, acela este cel care boteaza cu duh
sfant.
34. Şi eu am văzut şi am marturisit ca el este Fiul lui Dumnezeu.
35. Tot în aceeasi zi, Ioan stătea cu doi din ucenicii lui.
36. Şi, pe când privea pe Isus umbland, a zis: "Iată mielul lui Dumnezeu."
37. Cei doi ucenici l-au auzit vorbind şi au mers după Isus.
38. Şi Isus s-a întors şi, când i-a văzut ca merg după el, le-a zis: "Ce cautati?" Ei i-au
spus: Rabbi (care în traducere inseamna "invatatorule", unde locuieşti?"
39. "Veniţi şi vedeti", le-a zis el. S-au dus deci şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea
au rămas la el. Era cam pe la ceasul al zecelea.
40. Andrei, fratele lui Simon Petru, era unul din cei doi care auzisera de la Ioan şi
mersese după el.
41. El, cel dintai, a gasit pe fratele sau Simon şi i-a zis: "Noi am gasit pe Mesia (care în
traducere inseamna Unsul).
42. Şi l-a adus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: "Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei
chema Chifa (care în traducere inseamna Stanca).
43. A doua zi, a vrut sa se ducă în Galileea; şi a gasit pe Filip. Şi i-a zis: "Vino după
mine!"
44. Şi Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
Pagina 4 din 40
Pagina 5 din 40
45. Filip a gasit pe Natanael şi i-a zis: "Noi am gasit pe acela despre care a scris Moise
în Lege şi despre care au scris prorocii: pe Isus, fiul lui Iosif, care este din Nazaret.
46. Şi Natanael i-a zis: "Poate iesi ceva bun din Nazaret?" "Vino şi vezi" i-a zis Filip.
47. Isus a văzut pe Natanael venind la el şi a zis despre el: "Iată cu adevărat un israelit
în care nu este viclenie."
48. "De unde ma cunosti?" i-a zis Natanael. Isus a răspuns şi i-a zis: "Te-am văzut
înainte de a te chema Filip, când erai sub smochin."
49. Raspunzand, Natanael i-a zis: "Rabbi, tu eşti Fiul lui Dumnezeu, tu eşti regele lui
Israel!"
50. Isus a răspuns şi i-a zis: "Pentru ca ti-am spus ca te-am văzut sub smochin, crezi?
Lucruri mai mari decât acestea vei vedea."
51. Apoi i-a zis: "Adevărat, adevărat va spun ca veţi vedea cerul deschis şi pe ingerii lui
Dumnezeu suindu-se şi coborandu-se pe Fiul omului.
Capitolul II
1. A treia zi s-a făcut o nunta în Cana din Galileea şi mama lui Isus era acolo.
2. Şi la nunta a fost invitat şi Isus cu ucenicii sai.
3. Când s-a terminat vinul, mama lui Isus i-a zis: "Nu mai au vin."
4. Isus i-a zis: "Femeie, ce am eu cu tine? Nu mi-a venit încă ceasul."
5. Mama lui a zis celor care serveau: "Sa faceti orice va va zice."
6. Şi acolo erau sase vase de piatra pentru apa, puse în conformitate cu purificarea
iudeilor; şi în fiecare incapeau cate doua sau trei masuri.
7. Isus le-a zis: "Umpleti vasele cu apa!" Şi le-au umplut pana sus.
8. "Scoateti acum" le-a zis el "şi aduceţi mai-marelui mesei". Şi i-au adus.
9. Mai-marele mesei, după ce a gustat apa devenita vin, şi neştiind de unde este
acesta, despre care doar slujitorii ştiau, a chemat pe mire
10. şi i-a zis: "Orice om pune intai vinul cel bun; şi, după ce oamenii au baut bine, atunci
pune pe cel mai slab; dar tu ai tinut vinul cel bun pana acum."
11. Isus a făcut acest început al semnelor în Cana din Galileea. El şi-a arătat slava şi
ucenicii lui au crezut în el.
12. După aceea, s-a coborat la Capernaum împreună cu mama lui, fratii lui şi ucenicii
lui; şi acolo n-au rămas multe zile.
13. Pastile iudeilor erau aproape; şi Isus s-a suit la Ierusalim.
14. În curtea templului a gasit pe cei care vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbatorii
de bani, stand jos.
15. A făcut un bici din streanguri şi i-a scos pe toţi afara din curtea templului, împreună
cu oile şi boii; a varsat banii schimbatorilor şi le-a rasturnat mesele.
16. Şi a zis celor care vindeau porumbeii: "Ridicati acestea de aici şi nu faceti din casa
Tatalui meu o casa de negustorie."
17. Ucenicii lui şi-au adus aminte ca este scris: "Ravna pentru casa ta ma mistuie."
18. Iudeii au răspuns deci şi i-au zis: Ce semn ne arati tu noua, ca aceste lucruri tu le
poti face?
19. Isus a răspuns şi le-a zis: "Daramati templul aceasta şi în trei zile il voi ridica."
20. De aceea iudeii au zis: "În patruzeci şi sase de ani a fost construit templu acesta, şi
tu il vei ridica în trei zile?"
21. Dar el vorbea despre templul trupului sau.
Pagina 5 din 40
Pagina 6 din 40
22. Tocmai de aceea, când a inviat dintre cei morţi, ucenicii lui şi-au adus aminte ca
spusese acestea şi au crezut Scriptura şi cuvantul pe care il spusese Isus.
23. Pe când era el la Ierusalim, la Paşti, la sarbatoare, multi au crezut în numele lui,
vazand semnele pe care le facea.
24. Dar Isus în sinea lui nu se incredea în ei, pentru ca îi cunostea pe toţi.
25. Şi n-avea nevoie sa-i faca cineva marturisiri despre om, fiindca el insusi ştia ce era
în om.
Capitolul III
1. Dar intre farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al iudeilor.
2. El a venit noaptea şi i-a zis: Învăţătorule, ştim ca eşti un invatator venit de la
Dumnezeu, caci nimeni nu poate face semnele pe care le faci tu, dacă nu este
Dumnezeu cu el."
3. Isus a răspuns şi i-a zis: "Adevărat, adevărat iti spun ca, dacă un om nu se naste din
nou, nu poate vedea regatul lui Dumnezeu.
4. Nicodim i-a zis: "Cum se poate naste un om batran? Poate el sa intre a doua oara în
pantecele mamei sale şi sa se nasca?
5. Isus i-a răspuns: "Adevărat, adevărat iti spun ca, dacă cineva nu este născut din apa
şi duh, nu poate sa intre în regatul lui Dumnezeu.
6. Ce este născut din carne este carne; şi ce este născut din duh este duh.
7. Nu te mira ca ti-am zis: Trebuie sa fiti nascuti din nou.
8. Vantul sufla incotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu stii de unde vine, nici incotro merge.
Tot asa este cu oricine este născut din duhul."
9. Nicodim a răspuns şi i-a zis: "Cum se poate face asa ceva?"
10. Isus a răspuns şi i-a zis: "Tu eşti invatatorul lui Israel şi nu intelegi aceste lucruri?
11. Adevărat, adevărat iti spun ca noi vorbim ce ştim şi marturisim ce am văzut şi voi nu
primiti marturia noastra.
12. Dacă v-am vorbit despre lucruri pamanteşti şi nu credeţi, cum veţi crede când va voi
vorbi despre cele cereşti?
13. Nimeni nu s-a suit în cer, dacă n-a ieşit din cer, coborand ca Fiul omului.
14. Şi după cum Moise a inaltat sarpele în pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat şi Fiul
omului,
15. pentru ca oricine crede în el sa aiba viata vesnica.
16. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul sau Fiu, pentru
ca oricine crede în el sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
17. Caci Dumnezeu n-a trimis pe Fiul sau în lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa
fie mantuita prin el.
18. Cine crede în el nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentru ca n-a
crezut în numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19. Şi aceasta este judecata: ca lumina a venit în lume şi oamenii au iubit mai mult
intunericul decât lumina, pentru ca faptele lor erau rele.
20. Caci oricine face raul, urăşte lumina şi nu vine la lumina, ca sa nu i se vadă faptele
asa cum sunt.
21. Dar cine lucreaza adevărul vine la lumina, pentru ca faptele sa-i fie aratate, intrucat
sunt facute în Dumnezeu."
Pagina 6 din 40
Pagina 7 din 40
22. După aceea Isus şi ucenicii lui au venit în tinutul Iudeii şi el a rămas acolo cu ei şi
boteza.
23. Ioan boteza şi el în Enon, aproape de Salim, pentru ca acolo erau multe ape; şi
oamenii veneau şi erau botezati,
24. caci Ioan încă nu fusese aruncat în inchisoare.
25. Intre ucenicii lui Ioan şi iudei a avut loc o neantelegere cu privire la curatire.
26. Au venit deci la Ioan şi i-au zis: "Învăţătorule, cel care era cu tine dincolo de Iordan
şi despre care ai marturisit tu, iată ca boteaza şi toţi vin la el."
27. Ioan a răspuns şi a zis: "Un om nu poate sa primeasca nimic dacă nu-i este dat din
cer.
28. Voi insiva îmi sunteti martori ca am zis: "Nu sunt eu Christosul, ci sunt trimis
înaintea lui."
29. Cine are mireasa este mire; de aceea prietenul mirelui, care sta şi-l asculta, se
bucura, bucuros de glasul mirelul: şi aceasta bucurie, care este a mea, s-a implinit.
30. Trebuie ca el sa creasca, iar eu sa ma micsorez.
31. Cel care vine de sus este mai presus de toţi; cel care este de pe pamant este
pamantesc şi vorbeste ca de pe pamant. Cel care vine din cer este mai preseus de toţi.
32. El marturiseste ce a văzut şi ce a auzit şi nimeni nu primeste marturia lui.
33. Cine a primit marturia lui, a pus pecetea ca Dumnezeu este adevărat.
34. Caci acela pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeste cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca
nu-i da duhul cu masura.
35. Tatal iubeste pe Fiul şi a dat toate lucrurile în mana lui.
36. Cine crede în Fiul are viata vesnica; dar cine nu se supune Fiului nu va vedea viata,
ci mania lui Dumnezeu ramane peste el."
Capitolul IV
1. Deci, când Isus a cunoscut ca fariseii au auzit ca Isus face şi boteaza mai multi
ucenici decât Ioan,
2. desi chiar Isus nu boteza, ci ucenicii lui,
3. a parasit Iudeea şi s-a întors în Galileea.
4. Fiindca trebuia sa treaca prin Samaria,
5. a venit lângă o cetate a Samariei, numita Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov il
daduse fiului sau Iosif.
6. Acolo se afla fantana lui Iacov, Isus, deci, fiind obosit de calatorie, s-a asezat asa
cum era, lângă fantana. Era cam pe la ceasul al şaselea.
7. O femeie din Samaria a venit sa scoata apa, "Da-mi sa beau", i-a zis Isus.
8. Caci ucenicii lui se dusesera în cetate sa cumpere de mancare.
9. Femeia samariteanca i-a zis, deci: "Cum, tu, fiind iudeu, ceri sa bei de la mine,
femeie samariteanca?"
10. Isus a răspuns şi i-a zis: "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este cel
care-ti zice "Da-mi sa beau", tu ai fi cerut de la el şi el ti-ar fi dat apa vie."
11. "Domnule", i-a zis femeia, "n-ai cu ce sa scoti şi fantana este adanca; de unde ai
putea sa ai apa cea vie?
Pagina 7 din 40
Pagina 8 din 40
12. Esti tu oare mai mare decât parintele nostru Iacov, care ne-a dat fantana şi a baut
din ea el insusi şi fiii lui şi vitele lui?"
13. Isus i-a răspuns şi i-a zis: "Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete.
14. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da eu, în veac nu-i va fi sete; ci apa pe care
i-o voi da eu, se va face în el un izvor de apa, tasnind în viata vesnica."
15. "Domnule", i-a zis femeia, "da-mi aceasta apa, ca sa nu-mi mai fie sete şi sa nu mai
vin aici sa scot."
16. "Du-te" i-a zis Isus, "de cheama pe sotul tău şi vino aici."
17. Şi raspunzand, femeia a zis: "N-am sot." Isus i-a zis: "Bine ai zis ca n-ai sot,
18. pentru ca cinci barbati ai avut şi acela pe care-l ai acum nu este sotul tău. Aici ai
spus adevărul."
19. "Domnule" i-a zis femeia, "vad ca tu eşti proroc.
20. Parintii nostrii s-au inchinat pe muntele acesta, şi voi ziceti ca în Ierusalim este locul
unde trebuie sa se inchine oamenii."
21. "Femeie", i-a zis Isus, "crede-ma ca vine ceasul când nu va veţi inchina Tatalui nici
pe muntele acesta, nici în Ierusalim."
22. Voi va inchinati la ce nu cunoasteti; noi ne inchinam la ce cunoastem, caci
mantuirea vine de la iudei.
23. Dar vine ceasul, şi acum este, când inchinatorii adevarati vor adora pe Tatal în duh
şi adevăr; caci şi Tatal cauta astfel de adoratori.
24. Dumnezeu este duh; şi cine il adora pe el, trebuie sa-l adore în duh şi adevăr."
25. "Stiu", i-a zis femeia, "ca vine Mesia; când va veni el, ne va spune toate lucrurile."
26. Isus i-a zis: "Eu sunt. Cel care vorbesc cu tine."
27. Atunci au venit ucenicii lui şi se mirau ca vorbea cu o femeie. Totusi nici unul nu i-a
zis: "Ce o întrebi?" sau "De ce vorbeşti cu ea?"
28. Atunci femeia şi-a lasat vasul de apa, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
29. "Veniţi sa vedeti un om care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva acesta este
Mesia?"
30. Ei au ieşit din cetate şi veneau spre el.
31. În timpul acesta, ucenicii il rugau, zicând: "Învăţătorule, mănâncă!"
32. Dar el le-a zis: "Eu am de mâncat o mancare pe care voi n-o cunoasteti."
33. Ucenicii ziceau deci unii altora: "Nu cumva i-a adus cineva sa manance?"
34. Isus le-a zis: "Mancarea mea este sa fac voia celui care m-a trimis şi sa implinesc
lucrarea lui."
35. Nu ziceti voi ca mai sunt patru luni pana la seceris? Iată, eu va spun: Ridicati-va
ochii şi priviti holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris.
36. Cine secera, primeste plata şi strange roada pentru viata vesnica, pentru ca şi cel
care seamana şi cel care secera sa se bucure împreună.
37. Caci în aceasta privinta este adevărat proverbul: "Unul seamana şi altul secera."
Pagina 8 din 40
Pagina 9 din 40
38. Eu v-am trimis sa secerati unde voi n-ati ostenit; altii s-au ostenit şi voi ati intrat în
munca lor."
39. Multi samariteni din cetatea aceea au crezut în el din cauza cuvantului femeii, care
marturisea: "Mi-a spus tot ce am făcut."
40. Deci, când au venit samaritenii la el, l-au rugat sa ramana cu ei. Şi el a rămas acolo
doua zile.
41. Mult mai multi au crezut în el datorita cuvantului lui.
42. Şi ei ziceau femeii: "Acum credem nu numai din cauza spuselor tale, ci noi insine l-
am auzit şi ştim ca acesta este cu adevărat mantuitorul lumii."
43. Dar după aceste doua zile, Isus a plecat de acolo, ca sa se ducă în Galileea.
44. 45. Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care vazusera tot ce
facuse el la Ierusalim în timpul sarbatorii; caci fusesera şi ei la sarbatoare.
46. S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefacuse apa în vin. Şi în Capernaum
era un slujbas regal, al carui fiu era bolnav.
47. Acesta când a aflat ca Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la el şi l-a rugat
sa se coboare şi sa vindece pe fiul lui, care era pe moarte.
48. Isus i-a zis deci: "Dacă nu vedeti semne şi minuni, cu nici un chip nu credeţi."
49. Slujbasul regal i-a zis: "Domnule, coboara-te pana nu moare copilul meu!"
50. "Du-te", i-a zis Isus, "fiul tău traieste." Şi omul acela a crezut cuvantul pe care il
spusese Isus şi a pornit la drum.
51. Şi pe când se cobora el, l-au intampinat robii lui şi i-au adus vestea, spunând: "Fiul
tău traieste."
52. El i-a întrebat de ceasul în care incepuse sa-i fie mai bine. Şi ei i-au zis: "Ieri, în
ceasul al saptelea, l-au lasat frigurile."
53. Tatal a cunoscut ca tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: "Fiul tău traieste."
54. Acesta de acum, este al doilea semn făcut de Isus, din nou, după ce s-a întors din
Iudeea în Galileea.
Capitolul V
1. După aceste lucruri era o sarbatoare a iudeilor şi Isus s-a suit la Ierusalim.
2. În Ierusalim, lângă Poarta Oilor este o scaldatoare numita în evreieste Betesda,
avand cinci pridvoare.
3. În acestea zaceau o multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati. (Textul din paranteze nu
apare în cea mai veche Biblie, Codex Sinaiticus: asteptand miscarea apei.
4. Caci un inger se cobora din când în când în scaldatoare şi tulbura apa. Şi cel dintai
care se cobora în ea după tulburarea apei, se facea sanatos, orice boala ar fi avut.)
5. Acolo se afla un om care suferea de treizeci şi opt de ani.
6. Isus, când l-a văzut zacand şi fiindca ştia ca este de mult timp, i-a zis: "Doreşti sa te
faci bine?"
7. "Domnule", i-a răspuns bolnavul, "n-am pe nimeni sa ma arunce în scaldatoare când
se tulbura apa şi, pana sa ma duc eu se coboara altul înaintea mea."
Pagina 9 din 40
Pagina 10 din 40
8. "Scoala-te", i-a zis Isus, "ridica-ti presul şi umbla."
9. Indata omul acela s-a făcut sanatos, şi-a luat presul şi umbla. Şi ziua aceea era
sabat.
10. Iudeii ziceau deci celui care fusese vindecat: "Este ziua sabatului; nu-ti este ingaduit
sa-ti ridici presul."
11. El le-a răspuns: "Cel care m-a făcut sanatos mi-a zis "Ridica-ti presul şi umbla."
12. Ei l-au întrebat: "Cine este omul acela care ti-a zis: Ridica-ti presul şi umbla"?
13. Dar cel care fusese vindecat nu ştia cine era, caci Isus se retrasese din multimea
care era în locul acela.
14. După aceea, Isus l-a gasit în templu şi i-a zis: "Iată, te-ai făcut sanatos; de acum sa
nu mai pacatuieşti, ca sa nu ti se intample ceva mai rau."
15. Omul acela s-a dus şi a spus iudeilor ca Isus era acela care-l facuse sanatos.
16. De aceea iudeii prigoneau pe Isus, fiindca facuse aceste lucruri în sabat.
17. Dar Isus le-a răspuns: "Tatal meu lucreaza pana acum, şi eu deasemenea  lucrez."
18. Tocmai de aceea iudeii cautau şi mai mult sa-l omoare, nu numai pentru ca dezlega
sabatul, dar şi pentru ca zicea ca Dumnezeu era Tatal sau şi se facea astfel egal cu
Dumnezeu.
19. Isus, deci, raspunzand le-a zis: "Adevărat, adevărat va spun ca Fiul nu poate sa
faca nimic de la sine, ci numai ce vede pe Tatal facand; şi tot ce face, face şi Fiul
intocmai.
20. Caci Tatal iubeste pe Fiul şi-i arata tot ce face şi-i va arata lucruri mai mari decât
acestea, ca voi sa vă minunati.
21. Caci după cum Tatal inviaza mortii şi le da viata, tot asa şi Fiul da viata cui vrea.
22. Caci Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului,
23. pentru ca toţi sa cinsteasca pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu cinsteste pe Fiul,
nu cinsteste pe Tatal, care l-a trimis.
24. Adevărat, adevărat va spun ca cine aude cuvantul meu şi crede în cel care m-a
trimis are viata vesnica şi nu vine la judecata, ci a trecut de la moarte la viata.
25. Adevărat, adevărat va spun ca vine ceasul şi acum este, când cei morţi vor auzi
glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei care-l vor asculta vor trai.
26. Caci, după cum Tatal are viata în sine, tot asa a dat şi Fiului sa aiba viata în sine.
27. Şi i-a dat autoritate sa judece, intrucat este fiu al omului.
28. Nu va mirati de lucrul acesta; pentru ca vine ceasul când toţi cei din morminte vor
auzi glasul lui
29. şi vor iesi din ele: cei care au făcut binele, pentru invierea vietii, iar cei care au făcut
raul, pentru invierea judecatii.
30. Eu nu pot sa fac nimic de la mine insumi; judec după cum aud şi judecata mea este
dreapta, pentru ca nu caut voia mea, ci voia celui care m-a trimis.
31. Dacă eu marturisesc despre mine insumi, marturia mea nu este adevarata.
Pagina 10 din 40
Pagina 11 din 40
32. Este un altul care marturiseste despre mine şi ştiu ca marturia pe care o da el
despre mine este adevarata.
33. Voi ati trimis la Ioan şi el a dat marturie pentru adevăr.
34. Dar eu nu primesc marturie de la om, ci spun acestea ca sa fiti mantuiti.
35. Era lumina care arde şi lumineaza, şi voi ati vrut sa vă bucurati pentru un timp la
lumina lui.
36. Dar eu am o marturie mai mare, decât a lui Ioan; caci lucrarile pe care mi le-a dat
Tatal sa le implinesc, lucrarile pe care le fac eu marturisesc despre mine ca Tatal m-a
trimis.
37. Şi Tatal, care m-a trimis, a marturisit el insusi despre mine. Voi nu i-aţi auzit
niciodata glasul, nici nu i-aţi văzut infatisarea;
38. şi nu aveţi cuvantul lui care sa ramana în voi, pentru ca nu credeţi în acela pe care l-
a trimis el.
39. Voi cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca în ele aveţi viata vesnica; dar tocmai
ele marturisesc despre mine.
40. Şi nu vreti sa veniti la mine, ca sa aveţi viata!
41. Eu nu primesc slava de la oameni,
42. dar ştiu ca n-aveţi în voi insiva iubirea lui Dumnezeu.
43. Eu am venit în numele Tatalui meu, şi nu ma primiti; dacă va veni un altul în numele
lui insusi, pe acela il veţi primi.
44. Cum puteti crede voi, care primiti slava unul de la altul şi nu cautati slava care-i de
la singurul Dumnezeu?
45. Sa nu credeţi ca va voi invinui înaintea Tatalui; este cine sa vă invinovateasca:
Moise, în care v-ati pus nadejdea.
46. Caci dacă ati crede pe Moise, m-ati crede şi pe mine, pentru ca el a scris despre
mine.
47. Dar dacă nu credeţi scrierile lui, cum veţi crede cuvintele mele?"
Capitolul VI
1. După aceste lucruri Isus s-a dus dincolo de Marea Galileii, numita a Tiberiadei,
2. şi o mare multime mergea după el, pentru ca vedea semnele pe care le facea cu cei
bolnavi.
3. Isus s-a suit pe munte şi sedea acolo cu ucenicii sai.
4. Dar Pastile, sarbatoarea iudeilor, era aproape.
5. Isus deci şi-a ridicat ochii şi a văzut ca o mare multime vine spre el. Şi a zis lui Filip:
"De unde avem sa cumparam paini, ca sa manance aceştia?"
6. Spunea lucrul acesta ca sa-l incerce, pentru ca ştia ce avea sa faca. 
7. Filip i-a răspuns: "Paini cu doua sute de dinari, n-ar ajunge ca fiecare sa ia putintel
din ele."
8. Unul din ucenicii sai, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:
Pagina 11 din 40
Pagina 12 din 40
9. "Este aici un baietel care are cinci paini de orz şi doi peşti; dar ce sunt acestea la
atâţia?"
10. Isus a zis: "Spuneti oamenilor sa sada jos." În locul acela era multa iarba. Deci
barbatii au sezut jos, în numar de aproape cinci mii.
11. Isus a luat painile, a multumit, le-a impartit celor ce sedeau jos; de asemenea, le-a
dat şi din peşti cât au voit.
12. După ce s-au saturat, a zis ucenicilor sai: "Strangeti resturile care au rămas, ca sa
nu se piarda nimic."
13. Le-au adunat deci şi au umplut douasprezece cosuri cu resturile care ramasesera
din cele cinci paini de orz, după ce mancasera toţi.
14. Oamenii aceia, când au văzut semnul pe care il facuse, ziceau: "Cu adevărat,
acesta este prorocul cel asteptat în lume."
15. Isus, deci, stiind ca au de gand sa vina sa-l ca sa-l faca rege, s-a dus iarăşi spre
munte, numai el singur.
16. Când s-a inserat, ucenicii lui s-au coborat la marginea marii.
17. şi suindu-se într-o corabie, treceau marea, ca sa se ducă în Capernaum. Se
intunecase, şi Isus tot nu venise la ei.
18. Sufla un vant puternic şi marea era agitata.
19. După ce au vaslit cam douazeci şi cinci sau treizeci de stadii, zaresc pe Isus
umbland pe mare şi apropiindu-se de corabie. Şi s-au infricosat.
20. Dar el le-a zis: "Eu sunt, nu va temeti!"
21. Voiau deci sa-l ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.
22. A doua zi, multimea care ramasese de cealalta parte a marii a văzut ca acolo nu era
alta corabioara, decât cea cu care plecasera ucenicii, şi ca Isus nu se suise în corabia
aceasta cu ucenicii lui, ci ucenicii plecasera singuri cu ea.
23. Dar sosisera alte corabii din Tiberiada, aproape de locul unde mancasera ei pâinea,
după ce multumira Domnului.
24. Când au văzut multimile ca nici Isus, nici ucenicii lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în
corabioarele acestea şi au venit la Capernaum, cautand pe Isus.
25. Când l-au gasit, dincolo de mare, i-au zis: "Învăţătorule, când ai ajuns aici?"
26. Isus le-a răspuns şi a zis: "Adevărat, adevărat va spun ca ma cautati nu pentru ca
ati văzut semne, ci pentru ca ati mâncat din painile acelea şi v-ati saturat.
27. Lucrati nu pentru mancarea pieritoare, ci pentru mancarea care ramane pentru viata
vesnica şi pe care v-o va da Fiul omului; caci Tatal, Dumnezeu, pe el l-a pecetluit."
28. Ei i-au zis deci: "Ce sa facem ca sa indeplinim lucrarile lui Dumnezeu?"
29. Isus a răspuns şi le-a zis: "Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, ca voi sa credeţi în
acela pe care el l-a trimis."
30. "Ce semn faci tu, deci", i-au zis ei, "ca sa-l vedem şi sa credem în tine? Ce lucrezi
tu?
Pagina 12 din 40
Pagina 13 din 40
31. Parintii nostri au mâncat mana în pustie, după cum este scris: "Le-a dat sa manance
pâine din cer."
32. Deci Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat va spun, nu Moise nu v-a dat pâinea din cer,
ci Tatal meu va da adevarata pâine din cer.
33. Caci pâinea lui Dumnezeu este acela care se coboara din cer şi da lumii viata."
34. "Domnule", I-au zis ei, "da-ne totdeauna aceasta pâine."
35. Isus le-a zis: "Eu sunt pâinea vietii. Cine vine la mine nu va flamanzi niciodata şi
cine crede în mine nu va inseta niciodata.
36. Dar v-am spus ca m-ati şi văzut, şi tot nu credeţi.
37. Tot ce-mi da Tatal va ajunge la mine; şi pe cel ce vine la mine, nu-l voi izgoni afara;
38. caci m-am coborat din cer ca sa fac nu voia mea, ci voia celui ce m-a trimis.
39. Şi voia celui ce m-a trimis este sa nu pierd nimic din tot ce mi-a dat el, ci sa-l inviez
în ziua de la urma.
40. Caci voia Tatalui meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în el sa aiba viata
vesnica; şi eu il voi invia în ziua de la urma."
41. Iudeii murmurau aşadar impotriva lui, pentru ca zisese: "Eu sunt pâinea care s-a
coborat din cer."
42. Şi ziceau: "Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al carui tata şi mama îi
cunoastem? Cum deci zice el: "Eu m-am coborat din cer"?"
43. Isus a răspuns deci şi le-a zis: "Nu murmurati intre voi!
44. Nimeni nu poate sa vina la mine, dacă nu-l atrage Tatal, care m-a trimis; şi eu il voi
invia în ziua de la urma.
45. În Proroci este scris: "Toti vor fi invatati de Dumnezeu." Oricine a ascultat pe Tatal şi
a invatat, vine la Mine.
46. Nu doar ca cineva a văzut pe Tatal, afara de acela care este de la Dumnezeu; da,
acela a văzut pe Tatal.
47. Adevărat, adevărat va spun ca cine crede are viata vesnica.
48. Eu sunt pâinea vietii.
49. Parintii vostri au mâncat mana în pustie, şi au murit.
50. Painea care se coboara din cer este de asa fel, ca cineva sa manance din ea şi sa
nu moara.
51. Eu sunt pâinea vie care s-a coborat din cer. Dacă mananca cineva din pâinea
aceasta, va trai în veac; şi pâinea pe care o voi da eu este carnea mea pe care o voi da
pentru viata lumii."
52. Iudeii deci se certau intre ei şi ziceau: "Cum poate acesta sa ne dea carnea lui sa-o
mancam?"
53. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat va spun ca, dacă nu mâncaţi carnea Fiului omului
şi dacă nu beti sangele lui, n-aveţi viata în voi insiva.
54. Cine mananca carnea mea şi bea sangele meu are viata vesnica; şi Eu il voi invia în
ziua de la urma.
Pagina 13 din 40
Pagina 14 din 40
55. Caci carnea mea este adevarata hrana, şi sangele meu este adevarata bautura.
56. Cine mananca carnea mea şi bea sangele meu ramane în mine, şi eu în el.
57. După cum Tatal, care este viu, m-a trimis pe mine, şi eu traiesc prin Tatal, tot asa,
cine ma mananca pe mine va trai şi el prin mine.
58. Astfel este pâinea care s-a coborat din cer, nu cum au mâncat parintii vostri, şi au
murit; cine mananca pâinea aceasta va trai în veac."
59. A spus aceste lucruri în sinagoga, invatand pe oameni în Capernaum.
60. Deci multi din ucenicii lui, după ce au auzit, au zis: "Cuvantul aceasta este prea tare;
cine poate sa-l sufere?"
61. Dar Isus, care ştia în sine ca ucenicii sai murmurau impotriva vorbirii acesteia, le-a
zis: "Aceasta va face sa vă poticniti?
62. Dar dacă ati vedea pe Fiul omului suindu-se unde era mai înainte?…
63. Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic; cuvintele pe care vi le-
am spus eu sunt duh şi viata.
64. Dar sunt unii din voi care nu cred." Caci Isus ştia de la început cine erau cei care nu
cred şi cine era cel care avea sa-l vândă.
65. Şi a zis: "Tocmai de aceea v-am spus ca nimeni nu poate sa vina la mine, dacă nu-i
este dat de Tatal."
66. De atunci, multi din ucenicii lui s-au dus inapoi şi nu mai umblau cu el.
67. Aşadar Isus a zis celor doisprezece: "Voi nu vreti sa vă duceti?"
68. "Domnule", i-a răspuns Simon Petru, "la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii
vesnice.
69. Şi noi am crezut şi am cunoscut ca tu eşti sfantul lui Dumnezeu."
70. Isus le-a răspuns: "Nu v-am ales eu pe voi, cei doisprezece? Şi unul dintre voi este
un diavol."
71. Vorbea despre Iuda, a lui Simon Iscarioteanul; caci el avea sa-l vândă, el, care era
unul dintre cei doisprezece.
Capitolul VII
1. După aceste lucruri Isus strabatea Galileea; nu voia sa stea în Iudeea, pentru ca
iudeii cautau sa-l omoare.
2. Şi sarbatoarea iudeilor, a Corturilor, era aproape.
3. Fratii lui i-au zis deci: "Pleaca de aici şi du-te în Iudeea, ca sa vadă şi ucenicii tai
lucrarile pe care le faci;
4. caci nimeni nu face ceva în ascuns, ci cauta sa fie în public; dacă faci aceste lucruri,
arata-te lumii."
5. Caci nici fratii lui nu credeau în el.
6. Isus le-a zis: "Timpul meu n-a sosit încă, dar timpul vostru totdeauna este gata.
7. Pe voi lumea nu va poate uri, dar pe mine ma urăşte, pentru ca marturisesc despre
ea ca lucrarile ei sunt rele.
Pagina 14 din 40
Pagina 15 din 40
8. Suiti-va voi la sarbatoarea acesta; Eu nu ma sui la sarbatoarea acesta, fiindca nu mi
s-a implinit încă timpul."
9. După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
10. După ce s-au suit fratii lui, s-a suit şi el, dar nu pe fata, ci cam pe ascuns.
11. Iudeii il cautau la sarbatoare şi ziceau: "Unde este?"
12. Multimea vorbeau mult în soapta despre el. Unii ziceau ca este bun; altii ziceau:
"Nu, ci amageste multimea."
13. Totusi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de el pe fata.
14. Când era la jumatatea sarbatorii, Isus s-a suit la templu şi invata.
15. Iudeii se mirau deci şi ziceau: "Cum ştie acesta carte, fara sa fi invatat?"
16. Isus le-a răspuns şi a zis: "Invatatura mea nu este a mea, ci a celui care m-a trimis
pe mine.
17. Dacă voieste cineva sa faca voia lui, va cunoaste despre invatatura aceasta dacă
este de la Dumnezeu sau dacă eu vorbesc de la mine insumi.
18. Cine vorbeste de la sine insusi cauta slava lui insusi; dar cine cauta slava celui care
l-a trimis, acela este adevărat, şi în el nu este nedreptate.
19. Oare nu Moise v-a dat Legea? Totusi, nimeni din voi nu tine Legea. De ce cautati sa
ma omorati?"
20. Multimea a răspuns: "Ai demon. Cine cauta sa te omoare?"
21. Isus a răspuns şi le-a zis: "O lucrare am făcut, şi toţi va mirati.
22. Moise v-a dat circumcizia - nu ca ea este de la Moise, ci de la patriarhi - şi voi faceti
circumcizia unui om în ziua sabatului.
23. Dacă un om primeste circumcizia în ziua sabatului, ca sa nu se calce Legea lui
Moise, va maniati impotriva mea pentru ca am insanatosit un om intreg în sabat?
24. Nu judecati după infatisare, ci judecati dreapta judecata."
25. Deci unii dintre cei din Ierusalim ziceau: "Nu este el acela pe care cauta ei sa-l
omoare?
26. Şi iată, el vorbeste pe fata şi ei nu-i zic nimic! Nu cumva cei mai mari vor fi cunoscut
cu adevărat ca el este Christosul?
27. Dar noi ştim de unde este omul acesta; însă, când va veni Christosul, nimeni nu va
sti de unde este."
28. Şi Isus a strigat, pe când invata multimea în templu, spunând: "Ma cunoasteti şi ma
ştiţi de unde sunt! Eu n-am venit de la mine insumi, ci cel care m-a trimis este adevărat
şi voi nu-l cunoasteti.
29. Eu il cunosc, caci sunt de la el, şi el m-a trimis."
30. Ei cautau deci sa-l prinda, dar nimeni n-a pus mana pe el, caci încă nu-i venise
ceasul.
31. Dar multi din popor au crezut în el şi ziceau: "Când va veni Christosul, va face mai
multe semne decât a făcut acesta?"
Pagina 15 din 40
Pagina 16 din 40
32. Fariseii au auzit pe popor spunând, în soapta, aceste lucruri despre el. Atunci preoţii
cei mai de seama şi fariseii au trimis niste slujitori sa-l prinda.
33. Isus, deci, a zis: "Mai sunt cu voi putin timp, şi apoi ma duc la cel care m-a trimis.
34. Voi ma veţi cauta, şi nu ma veţi gasi; şi unde sunt eu, voi nu puteti veni."
35. Iudeii au zis intre ei: "Unde are de gand sa se ducă acesta, ca sa nu-l putem gasi?
Doar n-o avea de gand sa se ducă la cei imprastiati printre greci şi sa invete pe greci?
36. Ce inseamna cuvintele acestea pe care le-a spus: "Ma veţi cauta, şi nu ma veţi gasi;
şi unde sunt eu, voi nu puteti veni"?"
37. În ziua de pe urma, ziua cea mare a sarbatorii, Isus a stat în picioare şi a strigat:
"Dacă inseteaza cineva, sa vina la mine şi sa bea.
38. Cine crede în mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura."
39. Dar el spunea acestea despre duhul pe care aveau sa-l primeasca cei ce vor crede
în el. Caci duhul încă nu era, fiindca Isus nu fusese încă slavit.
40. Unii din multime, când au auzit acest cuvant, ziceau: "Acesta este cu adevărat
prorocul."
41. Altii ziceau: "Acesta este Christosul." Şi altii ziceau: "Cum, din Galileea vine
Christosul?
42. N-a zis Scriptura ca Christosul vine din samanta lui David şi din satul Betleem, de
unde era David?"
43. S-a făcut deci dezbinare în multime din cauza lui.
44. Unii din ei voiau sa-l prinda, dar nimeni n-a pus mâinile pe el.
45. Slujitorii s-au întors deci la preoţii cei mai de seama şi la farisei. Şi aceştia le-au zis:
"De ce nu l-ati adus?"
46. Slujitorii au răspuns: "Niciodata n-a vorbit vreun om ca omul acesta."
47. Fariseii le-au răspuns: "Nu cumva ati fost amagiti şi voi?
48. A crezut în el vreunul din mai marii nostri sau dintre farisei?
49. Dar multimea acesta, care nu ştie Legea, este blestemata!"
50. Nicodim, care era unul dintre ei, le-a zis:
51. "Legea noastra judeca ea pe un om dacă nu aude mai intai de la el şi nu cunoaste
ce face?"
52. Ei au răspuns, şi i-au zis: "Şi tu eşti din Galileea? Cerceteaza bine şi vei vedea ca
din Galileea nu s-a ridicat niciun proroc."
53. (Şi s-a întors fiecare acasă.)
(Textul de la Ioan 7:53 pana la Ioan 8:11 este un text preluat dintr-o alta sursa, caci nu
se regaseste în cele mai vechi Biblii)
Capitolul VIII
(Textul de la Ioan 7:53 pana la Ioan 8:11 este un text preluat dintr-o alta sursa, caci nu
se regaseste în cele mai vechi Biblii)
(1. Dar Isus s-a dus la Muntele Maslinilor.
Pagina 16 din 40
Pagina 17 din 40
2. Şi dis-de-dimineata a venit din nou în templu; şi tot poporul a venit la el. El a stat jos
şi-i invata.
3. Atunci carturarii şi fariseii i-au adus o femeie prinsa în adulter. Au pus-o în mijloc
4. şi au zis lui Isus: "Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar când infaptuia
adulterul.
5. Moise, în Lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?"
6. Şi ei spuneau lucrul acesta ca sa-l ispiteasca şi sa-l poata invinui. Dar Isus s-a plecat
şi scria cu degetul pe pamant.
7. Fiindca ei nu incetau sa-l intrebe, el s-a ridicat şi le-a zis: "Cine dintre voi este fara
pacat sa arunce cel dintai cu piatra în ea."
8. Apoi s-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pamant.
9. Când au auzit ei acestea, au ieşit afara, unul cate unul, incepand de la cei mai
batrani, pana la cei din urma. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc.
10. Şi Isus ridicandu-se şi nevazand pe nimeni decât pe femeie, i-a zis: "Femeie, unde
sunt toţi ceilalti? Nimeni nu te-a condamnat?"
11. "Nimeni, Domnule", i-a spus ea. Şi Isus i-a zis: "Nici eu nu te condamn. Du-te, şi sa
nu mai pacatuieşti.")
12. Isus le-a vorbit din nou şi le-a zis: "Eu sunt lumina lumii; cine ma urmeaza pe mine
nu va umbla în intuneric, ci va avea lumina vietii."
13. De aceea, fariseii i-au zis: "Tu marturiseşti despre tine însuţi; marturia ta nu este
adevarata."
14. Isus a răspuns şi le-a zis: "Chiar dacă eu marturisesc despre mine insumi, marturia
mea este adevarata, caci eu ştiu de unde am venit şi unde ma duc; dar voi nu ştiţi de
unde vin şi unde ma duc.
15. Voi judecati potrivit carnii; eu nu judec pe nimeni.
16. Şi chiar dacă judec, judecata mea este adevarata, pentru ca nu sunt singur, ci sunt
eu şi Tatal, care m-a trimis.
17. În Legea voastra este deasemenea scris ca marturia a doi oameni este adevarata;
18. despre mine insumi marturisesc eu, şi despre mine marturiseste şi Tatal, care m-a
trimis."
19. Ei i-au zis deci: "Unde este Tatal tău?" Isus a răspuns: "Voi nu ma cunoasteti nici pe
mine, nici pe Tatal meu. Dacă m-ati cunoaste pe mine, ati cunoaste şi pe Tatal meu."
20. A spus aceste cuvinte pe când invata pe popor în templu, în locul unde era cutia
pentru daruri; şi nimeni n-a pus mana pe el, pentru ca încă nu-i sosise ceasul.
21. El le-a mai spus: "Eu ma duc, şi voi ma veţi cauta şi veţi muri în pacatul vostru;
acolo unde ma duc eu, voi nu puteti veni."
22. Atunci iudeii au zis: "Doar n-o avea de gand sa se omoare, de zice: "Unde ma duc
eu, voi nu puteti veni"!"
23. "Voi sunteti din cele de jos", le-a zis el, "Eu sunt de sus. Voi sunteti din lumea
aceasta; eu nu sunt din lumea aceasta.
Pagina 17 din 40
Pagina 18 din 40
24. De aceea v-am spus ca veţi muri în păcatele voastre; caci, dacă nu credeţi ca eu
sunt, veţi muri în păcatele voastre."
25. "Cine eşti tu?", i-au zis ei. Isus le-a răspuns: "Ceea ce de la început va spun.
26. Am multe de zis despre voi şi de judecat despre voi; dar cel care m-a trimis este
adevărat şi eu, ce am auzit de la el, aceea spun lumii."
27. Ei n-au inteles ca le vorbea despre Tatal.
28. Isus deci le-a zis: "Când veţi inalta pe Fiul omului, atunci veţi cunoaste ca eu sunt şi
ca nu fac nimic de la mine insumi, ci vorbesc după cum m-a invatat Tatal.
29. Cel care m-a trimis este cu mine; el nu m-a lasat singur, pentru ca totdeauna fac ce-
i este placut."
30. Pe când spunea el aceste lucruri, multi au crezut în el.
31. Deci Isus a zis iudeilor care crezusera în el: "Dacă ramaneti în cuvantul meu, sunteti
în adevăr ucenicii mei;
32. veţi cunoaste adevărul, şi adevărul va va face liberi."
33. Ei i-au răspuns: "Noi suntem samanta lui Avraam şi n-am fost niciodata robii
nimanui; cum zici tu: "Veti fi liberi!"?"
34. "Adevărat, adevărat va spun", le-a răspuns Isus, "ca oricine traieste în pacat este
rob al pacatului.
35. Şi robul nu ramane pentru totdeauna în casa; fiul ramane pentru totdeauna.
36. Deci dacă Fiul va face liberi, veţi fi cu adevărat liberi.
37. Stiu ca sunteti samanta lui Avraam; dar cautati sa ma omorati, pentru ca nu
patrunde în voi cuvantul meu.
38. Eu spun ce am văzut la Tatal meu şi voi faceti ce ati auzit de la tatal vostru."
39. Ei au răspuns şi i-au zis: "Tatal nostru este Avraam." Isus le-a zis: "Dacă ati fi copii
ai lui Avraam, ati face faptele lui Avraam.
40. Dar acum cautati sa ma omorati pe mine, om care v-am spus adevărul pe care l-am
auzit de la Dumnezeu: asa ceva Avraam n-a făcut.
41. Voi faceti faptele tatalui vostru." Ei i-au zis: "Noi nu suntem copii nascuti din curvie;
avem un singur Tata: pe Dumnezeu."
42. Isus le-a zis: "Dacă ar fi Dumnezeu Tatal vostru, m-ati iubi, caci eu am ieşit şi vin de
la Dumnezeu; n-am venit de la mine insumi, ci el m-a trimis.
43. Pentru ce nu intelegeti vorbirea mea? Pentru ca nu puteti asculta cuvantul meu.
44. Voi aveţi de tata pe Diavolul şi vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. El de la început
a fost ucigas şi nu sta în adevăr, pentru ca în el nu este adevăr. Ori de cate ori spune o
minciuna, vorbeste din ale sale, caci este mincinos şi tatal minciunii.
45. Iar pe mine, pentru ca spun adevărul, nu ma credeţi.
46. Cine din voi ma poate dovedi de pacat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu ma
credeţi?
47. Cine este din Dumnezeu asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultati,
pentru ca nu sunteti din Dumnezeu."
Pagina 18 din 40
Pagina 19 din 40
48. Iudeii I-au răspuns şi i-au zis: "Nu zicem noi bine ca eşti samaritean şi ca ai
demon?"
49. "N-am demon", le-a răspuns Isus, "dar eu cinstesc pe Tatal meu, dar voi nu ma
cinstiti.
50. Eu nu caut slava mea; este unul care o cauta şi care judeca.
51. Adevărat, adevărat va spun ca, dacă păzeşte cineva cuvantul meu, în veac nu va
gusta moartea."
52. "Acum", i-au zis iudeii, "vedem bine ca ai demon: Avraam a murit, prorocii de
asemenea, şi tu zici: "Dacă păzeşte cineva cuvantul meu, în veac nu va gusta
moartea."
53. Esti tu mai mare decât parintele nostru Avraam, care a murit? Şi prorocii au murit?
Cine te faci tu pe tine însuţi?"
54. Isus a răspuns: "Dacă ma slavesc eu insumi, slava mea nu este nimic; Tatal meu
ma slaveste, el, despre care voi ziceti: "El este Dumnezeul vostru;"
55. şi totusi nu-l cunoasteti. Eu il cunosc bine; şi dacă as zice ca nu-l cunosc, as fi şi eu
un mincinos ca voi; dar il cunosc şi pazesc cuvantul lui.
56. Tatal vostru Avraam a saltat de bucurie ca va vedea ziua Mea; a văzut-o şi s-a
bucurat."
57. "N-ai nici cincizeci ce ani", i-au zis iudeii, "şi ai văzut pe Avraam!"
58. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat va spun ca mai înainte ca sa se nasca Avraam, eu
sunt."
59. Ei au luat aşadar pietre ca sa arunce în el. Dar Isus s-a ascuns şi a ieşit din templu.
Capitolul IX
1. Şi pe când trecea, a văzut pe un orb din nastere.
2. Ucenicii lui l-au întrebat: "Învăţătorule, cine a pacatuit: omul acesta sau parintii lui, de
s-a născut orb?"
3. Isus a răspuns: "N-a pacatuit nici omul acesta nici parintii lui; ci ca sa se arate în el
lucrarile lui Dumnezeu.
4. Cat este ziua, trebuie sa implinesc lucrarile celui care m-a trimis; vine noaptea, când
nimeni nu mai poate sa lucreze.
5. Cat sunt în lume, sunt lumina lumii."
6. Spunand acestea, a scuipat pe pamant şi a făcut tina din scuipat şi i-a uns ochii cu
tina aceasta
7. şi i-a zis: "Du-te de te spala în scaldatoarea Siloamului" (care inseamna: Trimis). El s-
a dus, s-a spălat şi s-a întors, vazand.
8. Vecinii şi cei ce-l cunoscusera mai înainte ca cersetor, ziceau: "Nu este acesta cel ce
sedea şi cersea?"
9. Unii ziceau: "El este." Altii ziceau: "Nu, dar seamana cu el." Şi el zicea: "Eu sunt."
10. Deci i-au zis: "Cum ti s-au deschis ochii?"
Pagina 19 din 40
Pagina 20 din 40
11. El a răspuns: "Un om care se numeste Isus, a făcut tina, mi-a uns ochii şi mi-a zis:
"Du-te la scaldatoarea Siloamului şi spala-te." M-am dus, m-am spălat şi am văzut."
12. "Unde este acela?", l-au întrebat ei. El a răspuns: "Nu ştiu."
13. Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte.
14. Şi era o zi de sabat când facuse Isus tina şi-i deschisese ochii.
15. Deci, fariseii l-au întrebat şi ei cum şi-a capatat vederea. Şi el le-a zis: "Mi-a pus tina
pe ochi, m-am spălat, şi vad."
16. Atunci unii din farisei au început sa zica: "Omul acesta nu vine de la Dumnezeu,
pentru ca nu tine sabatul." Altii ziceau: "Cum poate un om pacatos sa faca asemenea
semne?" Şi era dezbinare intre ei.
17. Iarasi au întrebat pe orb: "Tu ce zici despre el, ca ti-a deschis ochii?" "Este un
proroc", le-a răspuns el.
18. Iudeii deci n-au crezut ca fusese orb şi ca isi capatase vederea, pana n-au chemat
pe parintii celui care isi capatase vederea.
19. Şi i-au întrebat, zicând: "Acesta este fiul vostru care spuneti ca s-a născut orb? Cum
dar vede acum?"
20. Parintii lui au răspuns şi au zis: "Stim ca acesta este fiul nostru şi ca s-a născut orb.
21. Dar cum vede acum sau cine i-a deschis ochii, nu ştim. Intrebati-l pe el; este în
varsta, el singur poate vorbi despre ce-l priveste."
22. Parintii lui au zis aceste lucruri pentru ca se temeau de iudei; caci iudeii se invoisera
ca, dacă va marturisi cineva ca este Christosul, sa fie dat afara din sinagoga.
23. De aceea au zis parintii lui: "Este în varsta, intrebati-l."
24. Au chemat a doua oara pe omul care fusese orb şi i-au zis: "Da slava lui Dumnezeu:
noi ştim ca omul acesta este un pacatos."
25. El a răspuns deci: "Dacă este un pacatos, nu ştiu; eu una ştiu: ca eram orb, şi acum
vad."
26. Iarasi l-au întrebat: "Ce ti-a făcut? Cum ti-a deschis ochii?"
27. "Acum v-am spus", le-a răspuns el, "şi n-ati ascultat. De ce voiti sa auziti încă o
data? Voiti sa deveniti şi voi ucenicii lui!"
28. Ei l-au insultat şi i-au zis: "Tu eşti ucenicul lui, dar noi suntem ucenicii lui Moise.
29. Stim ca Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu ştim de unde este."
30. "Aici este lucrul minunat", a răspuns şi le-a zis omul acela, "ca voi nu ştiţi de unde
este, şi totusi el mi-a deschis ochii.
31. Stim ca Dumnezeu n-asculta pe pacatosi; ci, dacă este cineva temator de
Dumnezeu şi face voia lui, pe acela il asculta.
32. De când este lumea, nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere.
33. Dacă omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic."
34. "Tu eşti născut cu totul în pacat", i-au răspuns ei, "şi tu ne inveti pe noi?" Şi l-au dat
afara.
Pagina 20 din 40
Pagina 21 din 40
35. Isus a auzit ca l-au dat afara; şi, când l-a gasit, i-a zis: "Crezi tu în Fiul lui
Dumnezeu?"
36. El a răspuns şi a zis: "Şi cine este, Domnule, ca sa cred în el?"
37. "L-ai şi văzut", i-a zis Isus, "şi cel care vorbeste cu tine, acela este."
38. "Cred, Domnule", i-a zis el; şi i s-a inchinat.
39. Apoi Isus a zis: "Eu am venit în lumea aceasta pentru judecata: ca cei care nu vad
sa vadă, şi cei ce vad sa ajunga orbi."
40. Unii din fariseii care erau cu el, când au auzit aceste vorbe, i-au zis: "Doar n-om fi şi
noi orbi?"
41. "Dacă ati fi orbi", le-a răspuns Isus, "n-ati avea pacat; dar acum ziceti: "Vedem."
Pacatul vostru ramane.
Capitolul X
1. Adevărat, adevărat va spun ca cine nu intra pe usa în staulul oilor, ci sare pe alta
parte, este un hot şi un tâlhar.
2. Dar cine intra pe usa este pastorul oilor.
3. Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el isi cheama oile pe nume, şi le scoate
afara din staul.
4. După ce şi le-a scos afara pe toate, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru
ca îi cunosc glasul.
5. Dar ele nu merg deloc după un strain; ci fug de el, pentru ca nu cunosc glasul
strainilor."
6. Isus le-a spus aceasta pilda, dar ei n-au inteles despre ce le vorbea.
7. Isus deci le-a zis iarăşi: "Adevărat, adevărat va spun, eu sunt usa oilor.
8. Toti cei ce au venit înainte de mine sunt hoti şi talhari; dar oile n-au ascultat de ei.
9. Eu sunt usa. Dacă intra cineva prin mine, va fi mantuit; va intra şi va iesi şi va gasi
pasune.
10. Hotul nu vine decât sa fure, sa injunghie şi sa distruga. Eu am venit ca sa aiba viata,
şi s-o aiba din belsug.
11. Eu sunt pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi da viata pentru oi.
12. Dar cel platit, care nu este pastor şi ale carui oi nu sunt ale lui, când vede lupul
venind, lasa oile şi fuge; şi lupul le rapeste şi le imprastie.
13. Cel platit fuge, pentru ca slujeste pentru plata şi nu-i pasa de oi.
14. Eu sunt pastorul cel bun. Eu cunosc pe cele ce sunt ale mele, şi sunt cunoscut de
cele ce sunt ale mele,
15. asa cum Tatal ma cunoaste pe mine şi cum eu cunosc pe Tatal; şi eu îmi dau viata
pentru oile mele.
16. Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie sa le aduc.
Ele vor asculta de glasul meu, şi va fi o singura turma, un singur pastor.
17. Din cauza aceasta Tatal ma iubeste: pentru ca îmi dau viata, ca iarăşi s-o iau.
Pagina 21 din 40
Pagina 22 din 40
18. Nimeni nu mi-o ia cu sila, ci o dau eu de la mine insumi. Am dreptul s-o dau şi am
dreptul s-o iau iarăşi. Aceasta porunca am primit-o de la Tatal meu."
19. Din pricina acestor cuvinte, iarăşi s-a făcut dezbinare intre iudei.
20. Multi dintre ei ziceau: "Are demon, este nebun; de ce-l ascultati?"
21. Altii ziceau: "Cuvintele acestea nu sunt ale unuia stapanit de un demon; poate un
demon sa deschida ochii orbilor?"
22. În Ierusalim era atunci sarbatoarea dedicarii templului. Era iarna.
23. Şi Isus Se plimba prin templu, în pridvorul lui Solomon.
24. Iudeii l-au inconjurat şi i-au zis: "Pana când ne tot tii sufletele în incordare? Dacă tu
eşti Christosul, spune-ne-o pe fata."
25. "V-am spus", le-a răspuns Isus, "şi nu credeţi. Lucrarile pe care le fac eu, în numele
Tatalui meu, ele marturisesc despre mine.
26. Dar voi nu credeţi, pentru ca nu sunteti dintre oile mele.
27. Oile mele asculta glasul meu; eu le cunosc, şi ele vin după mine.
28. Eu le dau viata vesnica, nicidecum nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mana
mea.
29. Tatal meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge
din mana Tatalui meu.
30. Eu şi Tatal una suntem."
31. Deci iudeii iarăşi au luat pietre ca sa-l ucida.
32. Isus le-a zis: "V-am arătat multe lucrari bune de la Tatal: pentru care din aceste
lucrari aruncati cu pietre în mine?"
33. Iudeii i-au răspuns: "Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre în tine, ci
pentru hula şi pentru ca tu, care eşti un om, te faci pe tine însuţi dumnezeu."
34. Isus le-a răspuns: "Nu este scris în Legea voastra: "Eu am zis: sunteti dumnezei"?
35. Dacă a numit "dumnezei" pe aceia carora le-a vorbit cuvantul lui Dumnezeu - şi
Scriptura nu poate fi desfiintata -
36. cum ziceti voi aceluia pe care Tatal l-a sfintit şi l-a trimis în lume: "Huleşti!", pentru
ca am spus: "Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!"
37. Dacă nu fac lucrarile Tatalui meu, sa nu ma credeţi.
38. Dar dacă le fac, chiar dacă nu ma credeţi pe mine, credeţi lucrarile acestea, ca sa
ajungeti sa ma cunoasteti şi sa ştiţi ca Tatal este în mine, şi eu în Tatal."
39. De aceea cautau iarăşi sa-l prinda; dar el a scapat din mana lor
40. şi s-a dus iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început; şi a
rămas acolo.
41. Multi veneau la el şi ziceau: "Ioan n-a făcut niciun semn; dar tot ce a spus Ioan
despre omul acesta era adevărat."
42. Şi multi au crezut în el acolo.
Capitolul XI
1. Şi un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu