Conform Calendarului lui Dumnezeu, azi este 14 Abib (14 Nisan), iar conform legii lui Dumnezeu dată prin Moise, în seara acestei zile era Cina de Paşte, dată în amintirea eliberării poporului evreu din robia Egiptului. În seara acestei zile Domnul Isus şi apostolii săi au celebrat evenimentul şi au mâncat Cina de Paşte într-o atmosferă solemnă (a se citi Luca capitolul 22).
Cum se desfăşura cina de Paşte la evrei?
"După spălarea ceremonială se continua sărbătoarea Paştelui cu mâncarea ierburilor amare, corespunzător cu Exodul 12, 8. (Acestea erau pătrunjel, cicoare de grădină şi alte sorturi de zarzavaturi cu frunze). Amărăciunea verdeţurilor aducea aminte de robia aspră a lui Israel în Egipt. Verdeţurile erau mâncate cu bucăţi de azimi, care se muiau într-o amestecătură numită charoset. Era o pastă din rodii, mere, curmale, smochine, stafide şi oţet. Charoset era comparat cu mortarul unui zid – şi amintea de sclavia israeliţilor în Egipt, unde făceau cărămizi.
Urma împărţirea celui de-al doilea pahar. Exact în acest moment stăpânul casei (în acest caz era fără îndoială Isus) explica ce înseamnă Paştele (compară cu Exodul 12, 26-27). Într-o tradiţională sărbătoare iudaică de Paşte, cel mai tânăr copil pune patru întrebări stabilite mai dinainte, al căror răspuns este preluat dintr-o povestire poetică a ieşirii din Egipt.
În timp ce se împărţea cel de-al doilea pahar se cântau Psalmi. Conform tradiţiei, psalmii care se cântau de Paşte erau din Hallel (în ebraică „cântări de laudă”; din acest cuvânt a rezultat cuvântul Halleluia). Hallelul consta din şase psalmi şi începea cu Psalmul 113. Probabil că Hellel-psalmii au fost cântaţi unul după altul, în acest moment al ceremoniei se cântau primii doi psalmi.
După aceea era adus mielul fript, înainte ca să urmeze ceremonia următoare: stăpânul casei îşi mai spăla încăodată mâinile, frângea azima şi împărţea bucăţile la cei ce stăteau la masă, pe care le mâncau apoi cu carnea de miel."
Ultima cină - John F. MacArthur
De ce nu putem spune că Domnul Isus a mâncat Paştele cu o zi mai repede decât a fost stabilit?
Din relatările Noului Testament aflăm că Domnul Isus a mâncat cina de Paşte cu o zi înainte ca potrivinicii săi:
"El le-a zis: "Am dorit mult să mănânc paştile acestea cu voi înainte de patima Mea;" (Luca 22:15)
"Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată: era dimineaţa. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştile." (Ioan18:28)
Că era cina de Paşte şi nu o altă cină obişnuită, ne-o arată următorul citat:
Învăţătorul zice: „Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.” Matei 26:18
Cum se explică diferenţa? A luat Domnul Isus cina de Paşte mai repede cu o zi? Nu, căci am verificat Calendarul Ebraic Biblic şi conform acestui calendar, El a luat-o corect. Autorităţile au calculat greşit data. Sunt anumite mărturiile istorice, găsite în Manuscrisele de la Marea Moartă, care arată că exista o dispută cu privire la calendar. În una din cărţi autorul avertiza că exista pericolul ca sărbătorile să nu mai cadă pe timpul lor stabilit, dacă tradiţia calendarul vechi nu se urmează cu fidelitate. Iudeii din timpul Domnului Isus aveau două metode diferite pentru calculul începutului anului calendaristic, creându-se o diferenţă de o zi. Aceasta însemna că 14 Abib/Nisan cădea pentru unii în a treia zi a săptămânii (marţi), iar pentru alţii în a patra zi a săptămânii (miercuri). În felul acesta tăierea mieilor la Ierusalim se făcea în două zile diferite, unii tăiau mieii la o diferenţă de o zi faţă de alţii.
Prin acest detaliu important se explică de ce Isus şi ucenicii Lui au mâncat mielul pascal marţi seara, cu toate că Ioan 18: 28 spune că, opozanţii lor – nu serbaseră încă Paştele, când Isus a fost adus în Pretoriu pentru a fi interogat.
Dacă vă uitaţi pe această schemă a lunii Abib/Nisan, puteţi observa că Domnul Isus şi ucenicii săi au mâncat cina de Paşte în ziua stabilită. Opozanţii lor nu aveau cum să cumpere mieii pe 10 Nisan, căci după calculul lor această zi a căzut într-o zi de sabat, deci i-au cumpărat fie mai repede, fie mai târziu cu o zi.
5 12 19 26 (duminică)
6 13 20 27 (luni)
7 14 21 28 (marţi)
1 8 15 22 29 (miercuri)
2 9 16 23 30 (joi)
3 10 17 24 (vineri)
4 11 18 25 (sâmbătă)
Luna Abib (Nisan) în calendarul secular (Martie, Aprilie)
26 2 9 16 (duminică)
27 3 10 17 (luni)
28 4 11 18 (marţi)
22 29 5 12 19 (miercuri)
23 30 6 13 20 (joi)
24 31 7 14 (vineri)
25 1 8 15 (sâmbătă)
Cursul evenimentelor
Sâmbătă 11 Nisan – a fost Sabatul săptămânal. Era 10 Nisan după calendarul autorităţilor de la Ierusalim, deci ei nu puteau cumpăra mieii după cum spunea Legea în această zi şi îi cumpărau fie în ziua de vineri, fie în ziua de duminică.
Duminică 12 Nisan – a fost a doua zi înainte de Paştele după calendarul vechi, folosit de ucenici, a se vedea Matei 26:2, Marcu 14:1. Era 11 Nisan după calendarul autorităţilor.
Luni 13 Nisan – a fost prima zi înainte de seara de Paşte, după calendarul vechi, a se vedea Matei 26:2, Marcu 14:1. Era 12 Nisan după calendarul autorităţilor.
Marţi 14 Nisan – la asfinţitul acestei zile începea sacrificarea şi “Pregătirea (adică frigerea)” mielul de Paşte. Conform Legii, mieii trebuiai sacrificaţi “între cele două seri” – adică într-o perioadă care ţinea cam două ore de la începutul micşorării luminii şi până la lăsarea completă a întunericului. Era 13 Nisan după calendarul autorităţilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu