Contrariat că unii folosesc numele Iehova, un baptist pe nume Iosif Ladar, din Arad, a făcut anumite cercetări să vadă de unde vine acest nume. Şi astfel a aflat că în Bibliile mai vechi româneşti, chiar exista acest nume.
De exemplu:
În Biblia de la Blaj 1795 cunoscută și sub numele de Biblia lui Clain sau Biblia lui Bob, reprezintă cea de-a doua traducere a Sfintei Scripturi tipărită în limba română. Numele divin apare în Exodul 6:3 la nota de subsol: 3. (a) în jidovie, Ehova (se pronunţa tot Iehova).
Apare în Biblia de la Iaşi, din 1871, numită Santa Scriptura a Vechiului si Noului Testamentu, in patru tomuri, tradusa si publicata de Societatea Biblica pentru Britania si Strainatate, Jassy, 1871.
Apare în Biblia de la Pesta, din 1873, numită Sânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testamentu. Ediţiune nouă revedãuta după tecsturile originale, şi publicată de Societatea Biblică pentru Britania şi Străinătate, Pesta, 1873, 1148 p. Biblia de la Pesta nu avea referinţe, nici deutero-canonicele.
La Iaşi, în 1874, au fost tipărite două ediţii din Sânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testamentu. Ediţiune nouă revedãuta după tecsturile originale, şi publicată de Societatea Biblică pentru Britania şi Străinătate. Toate aceste ediţii din 1871-1874 au scris Numele Divin ca Jehova, unde textul masoretic o cere.
Sursa: P. Dr. MIRCEA REMUS BIRTZ,
OBSS, OHSG, OV - Consideraţii asupra unor traduceri biblice româneşti din sec. XIX – XX
Ulterior s-a făcut o ediţie cu numele lui Dumnezeu Iehova, deoarece mai înainte traducătorii români foloseau forma Jehova. Această traducere s-a făcut sub domnia lui Carol I (a fost domnitor între 1866- 1881; după care primeşte titlul de rege, fiind rege între anii 1881-1914);
Traducerea s-a realizat în perioada 1893-1895, fiind Mitropolit D.D. Ghenadie (1893-1895). Traducător: N. Nitzulescu (1837-1904)
Editarea a fost realizată în 1909 de Societatea Biblică Britanică şi Straina la Bucureşti.
După această experienţă inedită, baptistul Iosif Ladar, a scris poezia „Numele lui Dumnezeu”.
Numele Lui Dumnezeu
de Iosif Ladar, autor baptist, Arad
Astăzi ies la
provocare
Să vă-ncerc cu ceva ...greu,
Şi vă-ntreb dacă cunoaşte-ţi
Numele ... lui Dumnezeu!
Mulţi vorbesc…
c-ar fi-n…uitare
Într-un fel indiferent
Şi mai spun: … că nu contează
Cu un aer confident …
Eu observ că-i
nepăsare
Şi nu pot să înţeleg
Cum un NUME atât de mare
N-are loc în TESTAMENT!
Este vorba despre…
TATĂL
Domnul Dumnezeul nost’
Ce-a Lui existenţă mare
Nu o vede doar …cel prost!
Adonai, e al Său
nume
Spune-o soră… am reţinut!
Oare ea atât nu ştie
C-Adonai e-un atribut?
El Shaddai … îmi
spune altul
… Nici acesta n-a ştiut
Si acesta este sigur
Un alt mare atribut !
Şi o listă de-alte
„nume”
Sunt aduse rând pe rând.
Fraţilor, acestea toate
Sunt, doar câte-un atribut.
Unul singur este
însă
Numele Lui Dumnezeu:
Cel cu care se prezintă
EL, la marele evreu
EL din rug la
Moise-i spuse
IEHOVA, Mă numesc EU
Şi să ştie tot poporul
Că-n Etern, .. Eu Sunt, .. mereu
Numele acesta mare
Ce-i al Tatălui de sus
Este Numele Lui Veşnic
De la neam la altul spus
Dar prin ani
traducătorii
L-au pierdut din conţinut,
De-am ajuns să-I spunem „Domnul”
Ce nu-i nume, ci-atribut
Aud des in adunare
„Numele Lui să-L slăvim”
Care nume , frate dragă
Dacă noi nici nu-L rostim ?
Suntem prefăcuti
cu totii ?
Sau fricoşi să ne numim ?
Dacă-a-L său Nume-L cunoaştem
Dar noi nici nu-L amintim ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu