Biblia ne arată că după Calendarul lui Dumnezeu au fost trei evenimente importante în săptămâna patimilor: Paştele (14 Abib), Sabatul de Sărbătoare (15 Abib) şi Aducerea snopului de orz în Templul din Ierusalim (16 Abib), aceste zile fiind consecutive, una după alta.
Iosif Flaviu din familie de preoţi ne scrie următoarele: “în a cincisprezecea zi, Paştile este urmat de Sărbătoarea Azimelor, care durează şapte zile, când nu se mănâncă decât pâine nedospită: în fiecare zi sunt înjunghiaţi câte doi tauri, un berbec şi şapte miei. Aceste prinosuri sunt ardere de tot, la care se adaugă un ţap ca jertfă pentru păcat, spre a servi zilnic la îndestularea preoţilor; în cea de-a doua zi a Sărbătorii Azimelor (aşadar, ziua a şaisprezecea, prima zi fiind 15 Nisan), mâncăm prima parte din recolta nouă (de care nimeni nu s-a mai atins până atunci); ni se pare drept să-l cinstim mai întâi pe Dumnezeu (căruia îi datorăm abundenţa noastră), oferindu-i pârgă de orz, în felul următor: se pune la uscat un snop care apoi se treieră, sunt măcinate boabele, un vas de orz fiind dus la jertfelnicul Domnului; un pumn din el este pus pe altar, iar restul rămâne în seama preoţilor. De aici încolo au voie toţi, de-a valma sau în parte, să-şi strângă recolta. Odată cu pârga cerealelor, se aduce prinos Domnului, pentru arderea de tot, un miel."
Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.
Datarea legănării Snopului (Omerului) de orz
Imediat după Paştele din 14 Nisan, pe 15 Nisan începea marea Sărbătoare a Azimelor, concomitent cu coacerea orzului. Când se coace orzul în Israelul? Pe la apropierea mijlocului lunii Nisan apăreau primele spice coapte, care erau adunate şi puse la uscat, pentru a putea fi treierate şi prezentate la Templul din Ierusalim pe 16 Nisan.
Levitic 23 VDC:
10. "Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: "Când veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă a secerişului vostru.
11. El să legene snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat"
Deoarece prima dată se coace orzul, este evident că în citatul de mai sus este vorba de orz, aşa cum am citit şi în descrierea făcută de Iosif Flaviu. În Talmud se menționează că au existat ani când orzul nu a fost copt pentru a fi adus la Templu, la timpul cerut. Pentru a nu se repeta incidentul, au semănat orz asupra unor acoperișuri plate din valea Ierihonului.
Când se coace orzul în Israel?
Răspuns dintr-o scrisoare datată pe 8 Iunie, 1983, Tel-Aviv, Israel, despre timpul secerișului orzului în Israel
“Stimate domn,
Am primit scrisoarea dumneavoastră din 12 Mai, în care ați cerut unele date despre orz. ...
Anul acesta a fost unul cu totul excepțional, din punct de vedere climatic. Am avut o iarnă extrem de umedă și rece și pentru acestea a existat o mare întârziere în coacerea grâului și orzului. Ambele sunt semănate de regulă, în noiembrie și recoltarea începe în jurul valorii de la sfârșitul lunii aprilie - începutul lunii mai. ...”
Cu stimă
N. Bar-Droma
Director in Departamentul Culturile de Câmp”
Când este "a doua zi după Sabat"? La ce Sabat se referă?
Legănarea omerului de orz la Templul din Ierusalim, trebuia să se facă “a doua zi după Sabat” (Levitic 23:11). Sabatul din acest text este chiar prima zi din ciclul Sărbătorii Azimelor, care ţine şapte zile, din 15 Nisan până pe 21 Nisan. Avem două menţiuni importante cu privire la acest aspect în Noul Testament.
Prima menţionare:
Luca 6:1 BND Şi a fost că, în al doilea prim sabat, El trecea prin semănături; şi ucenicii Săi smulgeau spice şi mâncau, frecându-le cu mâinile.
2 Dar unii dintre farisei le-au spus: „De ce faceţi ce nu este permis a face în sabat?“
Ce înseamnă "al doilea prim sabat" din Luca 6:1?
Sabat înseamnă odihnă. Ziua sabatului înseamnă ziua odihnei. În sărbătorile lăsate de Dumnezeu poporului evreu, nu se lucra, de aceea erau Sabate, zile de odihnă; "prim sabat" înseamnă Sabatul de sărbătoare, "al doilea" înseamnă că era al doilea Sabat de sărbătoare din ciclul Sărbătorii Azimelor. Primul Sabat era cel din 15 Nisan: Levitic 23:7. În ziua întâi (15 Nisan), să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aşadar, 15 Nisan era Sabat de sărbătoare. Al doilea Sabat de sărbătoare era cel în 21 Nisan: Levitic 23:8. Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă."
Ce omisiune importantă are versiunea Cornilescu şi cea Ortodoxă?
Biblia Ortodoxa, Luca 6:1 Într-o sâmbătă, a doua după Paşti, Iisus mergea prin semănături şi ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile şi mâncau.
Biblia Cornilescu, Luca 6:1. Într-o zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile şi le mâncau.
În Luca 6:1 textul grec, nu apare cuvântul "grâu" şi apare un termen tehnic, "al doilea prim sabat", pe care unele manuscrise nu îl conţin, dat fiind că copiştii neânţelegând fraza l-au simplificat la "sabat". Acesta nu este un sabat de ziua a şaptea, în care toate călătoriile erau interzise, ci un sabat de sărbătoare, menţionat în Levitic capitolul 23. Menţiunea aceasta este importantă, pentru a se vedea că într-o săptămână anume, pot fi două sabate, unul de sărbătoare şi unul de ziua a şaptea. În versetul din Luca 6:1 sabatul în cauză era sabatul ce închidea Sărbătoarea Azimelor, al doilea "prim" sabat de sărbătoare. Aceste sărbători erau mumite sabate, deoarece nu se făceau lucrări în ele, a se vedea şi Ioan 19:31.
Ioan 19:31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului - căci era ziua Pregătirii, şi ziua aceea de Sabat era o zi mare - iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce.
Toate acestea coincid cu prima zi a Sărbătorii Azimelor de pe 15 Nisan. După acest “Sabat”, pe 16 Nisan, trebuia adus la Templu snopul de legănat (Levitic 23:11).
Aşadar Sabatul din 15 Abib/Nisan nu era un sabat de ziua a şaptea, după cum vedem din schema zilelor lunii întâi:
Zilele lunii întâi Abib/Nisan
5 12 19 26 (prima zi, duminica)
6 13 20 27 (a doua zi, luni)
7 14 21 28 (a treia zi, marţi)
1 8 15 22 29 (a patra zi, miercuri)
2 9 16 23 30 (a cincia zi, joi)
3 10 17 24 (a
şasea zi, vineri)
4 11 18 25 (a
şaptea zi, sâmbăta)
În ce zi a săptămânii a căzut răstignirea?
Datarea zilei răstignirii şi a celor trei zile şi trei nopţi în mormânt
Reconstituirea firului evenimentelor pe zile, luând în calcul atât datarea calendaristică (de la 1 la 30), cât şi cea după zilele săptâmânii (din prima zi, pănâ la a şaptea zi din săptămână)
Cele mai importante evenimentele din luna întâi Abib/Nisan după cele două calcule - cel vechi şi al autorităţilor - s-au derulat în această ordine:
După calendarul vechi (folosit şi de ucenici) 10 Nisan cădea pe ziua a şasea a săptămânii (zi numită “Vineri”, după calendarul roman) – deci cumpărarea mieilor de Paşte (a se vedea Exodul 12:3-6), trebuia să se facă în această zi. Însă era abia 9 Nisan după calendarul autorităţilor. În cazul acesta ei au cumpărat mieii, fie în această zi, fie în prima zi a săptămânii care urma.
Calendarul vechi
5 12
19 26 duminica
6 13 20 27 luni
7 14
21 28 marţi
1 8 15
22 29 miercuri
2 9 16
23 30 joi
3 10 17 24 vineri
4 11 18
25 sâmbăta
Sâmbătă 11 Nisan – a fost Sabatul săptămânal. Era 10 Nisan după calendarul autorităţilor de la Ierusalim, deci ei nu puteau cumpăra mieii după cum spunea Legea în această zi şi îi cumpărau fie în ziua de vineri, fie în ziua de duminică.
Duminică 12 Nisan – a fost a doua zi înainte de Paştele după calendarul vechi, folosit de ucenici, a se vedea Matei 26:2, Marcu 14:1. Era 11 Nisan după calendarul autorităţilor.
Luni 13 Nisan – a fost prima zi înainte de seara de Paşte, după calendarul vechi, a se vedea Matei 26:2, Marcu 14:1. Era 12 Nisan după calendarul autorităţilor.
Marţi 14 Nisan – la asfinţitul acestei zile începea sacrificarea şi “Pregătirea (adică frigerea)” mielul de Paşte. Conform Legii, mieii trebuiai sacrificaţi “între cele două seri” – adică într-o perioadă care ţinea cam două ore de la începutul micşorării luminii şi până la lăsarea completă a întunericului. Era 13 Nisan după calendarul autorităţilor.
Miercuri 15 Nisan - a fost ziua răstignirii, după datarea din calendarul vechi. Era ziua marelui Sabat din ciclul sărbătorii Azimelor, care ţinea şapte zile, până pe 21 Nisan. Însă după oficialii de la Templu, era abia 14 Nisan. Domnul Isus este pus în mormând spre seară, când oficialii de la Templu au dat startul la tăierea mieilor, căci este dat jos de pe cruce doar după ce se obţine autorizaţia de la Pilat şi apoi a fost ungerea trupului şi învelirea în fâşii de pânză, deci ziua trecuse şi i-a prins întunericul. De aceea ziua aceasta nu se pune la calculul celor trei zile. Apoi Domnul Isus stă prima noate în mormântul de piatră.
Joi a fost 16 Nisan după calendarul vechi, dar 15 Nisan după calendarul autorităţilor, este "prim" sabatul din ciclul Sărbătorii Azimelor oficiat după noua versiune a calendarului făcut de oficialii Templului. Datarea Sărbătorii Azimelor, după Iosif Flaviu din neam de preoţi evrei scria următoarele: “în a cincisprezecea zi, Paştile este urmat de Sărbătoarea Azimelor, care durează şapte zile, când nu se mănâncă decât pâine nedospită: în fiecare zi sunt înjunghiaţi câte doi tauri, un berbec şi şapte miei. Aceste prinosuri sunt ardere de tot, la care se adaugă un ţap ca jertfă pentru păcat, spre a servi zilnic la îndestularea preoţilor;" Este sabatul cel mare din Ioan 19:31, a se vedea Levitic 23:5-7, era considerat sabat, deoarece în Lege se scrie clar că nu se făcea nici o lucrare de slugă. Până vineri 17 Nisan dimineaţa Domnul Isus stă prima zi şi a doua noapte în mormânt.
Vineri a fost 17 Nisan după calendarul vechi, dar 16 Nisan după calendarul autorităţilor. După noua versiune a calendarului făcut de oficialii Templului, în această zi s-a făcut ceremonialului legănării omerul de orz din snopul uscat şi treierat pentru această ocazie. Domnul Isus stă a doua zi şi a treia noapte în mormânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu