CAPITOLUL IX
File de istorie bisericească
- Drumul bisericii prigonite pe nedrept
Ioan 16:33
V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.”
ANABAPTIŞTII TIMPURII. (1516 — 1556)
Originea lor
Către anul 1524 multe biserici ale fraţilor din Germania care datau încă din primele timpuri, au readus ceea ce fusese întrerupt la Lhota în 1467, adică au declarat independenţa lor ca congregaţie de credincioşi şi hotărîrea lor de a se ţine de învăţăturile Scripturii. Ca şi altă dată, la Lhota, se boteza atunci prin afundare în apă, pe acei fraţi care nu fuseseră încă botezaţi ca credincioşi.
Li s-a dat un nume nou de „anabaptişti" (adică rebotezaţi) cu toate că fraţii au respins acest nume ca fiind un epitet insultător, destinat să dea impresia că ei au întemeiat o nouă sectă.
Cu timpul acest nume a fost aplicat oamenilor violenţi, a căror obiceiuri şi principii erau contrare orînduirii şi moralei.
Fraţii nu aveau nici cele mai neînsemnate legături cu aceştia din urmă, însă întrebuinţîndu-se acelaş cuvînt pentru unii şi alţii, persecutorii puteau justifica purtarea lor şi părînd că voiesc ca să suprime desordinele. Ceea ce s-a petrecut altădată, s-a reînnoit însecolul al XVI-lea. Bibliile lor, literatura creştină moştenită sau publicată de aceşti fraţi a fost distrusă şi istoria lor a fost rescrisă de către adversarii lor. Cu privire la violenţa neîmblînzită a limbii, întrebuinţată în acel timp în controversele religioase, este mai mult decît necesar de a se cerceta tot ceea ce a supravieţuit din scrierile şi rapoartele privind aceste congregaţiuni independente.
Pagina 144
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu