A luat Domnul Isus Paştele mai repede cu o zi?
ANUL BIBLIC
Anul a fost compus din 364 zile, divizate în 4 anotimpuri egale de 91 de zile fiecare. Fiecare sezon (anotimp) a fost compus din trei luni egale de 30 de zile, plus o zi în plus, la sfâritul lunii a treia. Asadar fiecare an avea strict 12 luni. Întregul an a fost, astfel, compus din exact 52 de săptămâni, si fiecare zi calendaristică a cazut întotdeauna în aceeasi zi a săptămânii. Fiecare an calendaristic, si fiecare sezon a început întotdeauna in a patra zi a săptămânii biblice (care începe cu duminica), deoarece este ziua în care soarele, luna, stelele din cer si anotimpurile au fost create, luminand si aratand semnele, sezoanele, zilele si anii (Geneza 1:14-19, Geneza 1:5, Daniel 8:14).
Pentru a concilia acest calendar cu anul tropical de
365 zile, adaugau o zi la calendar, zi care nu avea valoare numerica (era ziua
"0" din anul respectiv).
Avem de a face cu un calendar foarte performant, mai
ales pentru calcularea lucrarilor agricole si a sarbatorilor, sarbatori care
astfel cadeau in aceeasi luna, saptamana si zi a saptamanii, an dupa an.
Este clar, ca ceea ce au evreii in momentul de fata,
nu este calendarul lor stravechi, ci o inovatie sau o preluare de calendar de
la un alt popor.
Dupa calendarul ebraic de la Qumran, prima zi
calendaristica a anului, adica 1 Nisan, cadea intotdeauna in a patra zi din
săptămâna biblică, care începe cu duminica (asadar miercuri), iar 14 Nisan
cadea intotdeauna in a treia zi din săptămâna biblică (asadar marţi). Pastele
ţinut de Domnul Isus şi ucenicii Săi conform cu acest calendar a avut loc in
noaptea de marţi spre miercuri.
Dar cand a fost Paştele la marii preoţi saduchei? Cu o zi în urmă. Problema discrepantei de o zi, nu este deoarece Domnul Isus şi ucenicii aparent ar fi luat Pastele cu o zi mai repede, ceea ce vedem ca nu e adevarat, ci din cauză că saducheii au rupt traditia stramoseasca in calcularea zilelor calendarului (Ioan 19:28). In aceasta conjunctura, totul se cristalizeaza: Isus si apostolii Sai, au luat masa pascala in noaptea zilei de marti spre miercuri, iar fariseii si saducheii au luat cina pascala in noaptea de miercuri spre joi. Rastignirea a fost miercuri si cele trei zile si trei nopti cat timp a fost in mormant au durat pana sambata seara, la apusul soarelui. Ivierea s-a produs după apusul din sambata seara, noaptea acelei zile fiind considerata de apostoli ca apartinand deja primei zile din saptamana (duminica). Aşadar, învierea a avut loc duminica, în prima zi a săptămânii.
THE ESSENE SOLAR CALENDAR
Holidays in Red
|
Day
|
1 = Nisan Spring |
2 = Iyar
|
3 = Sivan
|
|
Day
|
4 = Tammuz Summer |
5 = Av
|
6 = Elul
|
|
Day
|
7 = Tishri Fall |
8 = Cheshvan
|
9 = Kislev
|
|
Day
|
10 = Teves Winter |
11 = Shevat
|
12 = Adar
|
Calendarul a început în prima miercure când soarele a intrat în Nisan în Mezzarot (în sau după 20 martie), ceea ce se numește Constelația Berbecului.
Anul lor a început în prima miercuri DUPĂ ce soarele a intrat în Constelația Berbec, în jurul datei de 20 martie. Pesahul (Paştele) a fost sărbătorit întotdeauna în noaptea de marţi spre miercuri de către cei care observau calendarul solar esenian. De asemenea, alte Sărbători Biblice au fost în zile stabilite, cum ar fi: prima zi a Sărbătorii Azimelor întotdeauna într-o zi de miercuri, Shavuot (Rusaliile) întotdeauna într-o duminică din luna a treia și Yom Kippur; mereu vineri.
Sărbătorile în roșu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu