DATAREA EXACTĂ A EVENIMENTELOR DIN JURUL PAŞTELUI (P5)

 

5. Datarea Paştelui la evreii din antichitate

 

Să citim explicaţia unui evreu din primul secol, despre această lună şi evenimentele marcante din această lună:

“Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelaţia Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor, să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului. Această sărbătoare, care la noi se cheamă Paştele, o prăznuim grupaţi în seminţii, fără să lăsăm pentru a doua zi nici măcar o halcă din ce s-a tăiat;”

Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

Soarele este în Constelația Berbec din 21 martie până pe data de 20 aprilie (depinde de an). Deci luna Nisan cuprindea aproximativ aceasta perioada, în funcţie de calcularea începutului anului.

Pentru a determina când începe un an nou (Anul Nou), evreii din antichitate urmăreau mersul soarelui pe cer, în raport cu acele 12 semne ale constelaţiilor de pe cer, încă de pe timpul lui Moise.

 

Mărturii în acest sens

 

"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelaţia Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor, să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.”

Iosif Flaviu (din neam de preoti evrei, care a trait in secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

 

Din cărţile din antichitate mai aflăm detalii importante, cum ar fi:

„Moise a calculat prima lună de la începutul Echinocțiului de Primăvară,” Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni.

 

De la Echinocţiul de Primăvară însemna „după” acest eveniment anual:

„pentru evrei, prima lună a fost după Echinocțiul (de Primăvară)”, Eusebiu De Cezareea, Istoria ecclesistică, VII, 32

Toţi aceşti trei oameni, doi evrei şi un grec, au fost istorici, deci oameni care se ocupă cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din buzunar.

 

DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe

 

De la acest Echinocțiu de primăvară este foarte uşor să calculăm când a fost ziua de 10 a lunii în care se cumpărau mieii (sau iezii) de Paşte şi când era ziua a 14-a, când aceştia trebuiau sacrificaţi, în amurgul zilei. Sărbătoarea Paştelui începea după data de 14 Nisan, la asfinţitul complet al soarelui.

Dacă nu vom avea în vedere acest Calendarul, ci alte calendare omeneşti, evident că sărbătoarea Paştelui ne va ieşi anapoda, în fiecare an, la date diferite, ba chiar în lunile a doua sau a treia din primăvară. Din păcate nici chiar evreii de azi şi nici aceia care se auto-numesc „Păzitorii sărbătorilor biblice” nu observă corect în prezent ca acel calendar biblic este legat de semnele astrale de pe cer aşa cum se arată clar de către trioul Iosi Flaviu, Philon Alexandrinul şi Eusebiu De Cezareea, fapt luat de Moise din declaraţia Creatorului:

Genesa (Facerea) 1:

14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

15. şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost.

16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

 Citeşte cu atenţie maximă punctul 6. 

Va urma -