duminică, 26 mai 2024

Din misterele traducerii Bibliei

Primii care au tradus Sfânta Scriptură

"Primii care au tradus Sfânta Scriptură din ebraică în grecește erau 72 și au înfăptuit această primă traducere sub Ptolemeu Philadelphus; au fost aleși din cele 12 triburi ale lui Israel, câte șase din fiecare trib, după cum scrie Ariste în lucrarea sa."
Sursa: Episcopul EPIFANIE DE SALAMINA (Cipru), un evreu creştin, care a trăit între anii 310-403AD, în lucrarea De Mensuris et Ponderibus III, PG 43, col 242

Cum au lucrat traducătorii, tot de la el:

"Un număr de 72 de oameni, în partea de sus a Insulei Pharos, în fața Alexandriei, în 36 de căsuțe, închiși de la răsăritul soarelui până la apus, când venea seara, erau transportați în 36 de bărci la palatul lui Ptolemeu Philadelphus. Luau cina cu el și mergeau la culcare
doi căte doi în 36 de camere. Toate acestea erau pentru a evita sa se sfătuiască între ei și astfel, de la începutul și până la sfârșitul lucrului să traducă fără nicio intervenție străină. Ptolemeu despre care este vorba, construise cele 36 de căsuțe pe partea cealaltă a apei, pe o insulă, și-i închisese pe traducători doi câte doi, după cum am spus, iar cu ei închisese de asemenea și doi sclavi pentru a le pregăti mesele și a fi în slujba lor, precum și niște stenografi. În aceste căsuțe, în loc să spargă ferestre în pereți, a deschis pe acoperiș ceea ce se numește lucarne (mici ferăstruici). În aceste condiții, închiși cu cheia de dimineața până seara, au înfăptuit traducerea. Fiecărei perechi îi era atribuită o carte, de pildă,
Facerea lumii, unei perechi; Ieșirea copiilor lui Israel, unei alte perechi; Leviticul, unei alteia și așa mai departe. Astfel au fost traduse cele 27 de cărți, proverbe și sentințe, 22, dacă numărăm după alfabetul evreilor... Când lucrarea a fost isprăvită, regele s-a așezat pe un tron înalt, 36 de lectori s-au așezat pe pământ având în mâini cele 36 de copii ale fiecărei cărți, un altul având în mână o copie a versiunii ebraice corespunzătoare. Un cititor citea, ceilalți urmăreau..."

Această lucrare a fost cunoscută ca HĒ Metáphrasē tō̂n Hebdomḗkonta, sau pe scurt Hebdomekonta în greacă şi Septuaginta în latină, având sigla de identificare LXX.

Mai jos un facsimil dintr-o versiune LXX. Dacă vă uitaţi bine la imagine, acolo unde este o săgeată, veţi vedea niste litere ebraice în textul grec. Nu este ceva singular, multe manuscrise LXX având aşa ceva. Unii au presupus că este un fals din epoca modernă, însă ar fi fost imposibil de falsificat toate aceste facsimile. Cerneala nu arată că ar fi de altă substanţă sau din altă epocă. Este identică. În plus, unii dintre scriitorii antici, recunosc că a existat o asemenea redare De exemplu, traducătorul Bibliei, versiunea numită Biblia Sacra Vulgata, Ieronimus (Ieronim), în prologul său la cărţile lui Samuel şi ale Regilor, scrie: „Şi noi (deci nu numai el, ci şi alţii) am găsit Numele lui Dumnezeu, Tetragrama (adică cele patru litere ebraice care exprimau Numele lui Dumnezeu), în volume greceşti sigure (ale Septuagintei, având sigla LXX) chiar în ziua de azi, exprimată în (cu) litere vechi (evreieşti).”

Cercetătorii recunosc în unanimitate că această "Tetragaramă" este Numele lui Dumnezeu scris în ebraică, ceea ce arată că, probabil, la origini, nu a existat metoda înlocuirii Numelui lui Dumnezeu cu Kyrios, adică "Domnul", deoarece Numele lui Dumnezeu nici nu înseamnă Domnul (Kyrios în greacă, Adonay în ebraică). Dar ce înseamnă atunci Numele lui Dumnezeu?

O sursă antică evreiască menţionează că după cucerirea Ierusalimului şi dărâmarea Templului, rabinii au dat mai departe în taină Numele lui Dumnezeu ucenicilor din şcolile de rabini. Aşa că atunci când creştinii din oraşul Alexandria, Egipt, au întrebat rabinii evrei despre semnificația numelui sfânt al lui Dumnezeu, au primit următorul răspuns: „Acest nume mistic care se cheamă Tetragrammaton, ... înseamnă, Cel ce este și Cel ce va fi” (Nicetas, Episcopul Heracleei, citează Stromata lui Clement din Alexandria, Cartea a V-a. Capitolul 6:34, Secolul II d.Hr. Din Catena Despre Pentateuh, publicat în latină de Francis Zephyrus, p. 146).

Vă invit cu drag să luaţi parte la prelegerile despre numele lui Dumnezeu, pe blogul BIBLIA CU NUMELE LUI DUMNEZEU.

 https://bnd2023.blogspot.com/

 



 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu