Ebraica cu Wilhelm Gesenius
Am făcut această mică schiţă, deoarece există acea tendinţă în sfera ezoterică de a vedea în Geneza 1:1: “La început Dumnezeii au făcut cerul şi pământul”. În timpul traducerii Septuagintei era o traducere şi- mai-şi “Începutul a făcut dumnezeii, cerul şi pământul.” Însă limba ebraică are nişte reguli ce exclud aceste variante. Le puteţi găsi în dicţionarul de limbi semitice făcută de Wilhelm Gesenius.
“Dumnezeu” în ebraică “Elohim” nu este singurul substantiv ebraic care poate fi plural în formă, dar singular în sens. Astfel de forme de substantive ebraice sunt uneori folosite pentru a descrie substantive ce intensifică mesajul sau evidenţiază comparaţia. Gramatica ebraică a lui Gesenius dedică mai multe pagini acestui subiect. Următoarea listă nu este exhaustivă, dar ilustrează ideea. Desinența masculină plurală este -im; -oth este desinența feminină de plural. În ebraică nu există cuvântul “zeiţă” (nu eistă “elohoth”).
zequnim — pluralul bătrâneți este folosit cu sensul de singular în (Geneza 21:2,7; 37:3; 44:20).
ne`urim — tinereţi. David a fost doar un băiat (na`ar), dar Goliat „a fost un bărbat luptător încă din tinerețe [ne`urim]” (1 Samuel 17:33).
chayyim — vieţi. Acesta este folosit ca singular în cântecul „To life, to life, lechayyim” din Fiddler on the Roof.
gebhuroth — puteri. Forma singulară gebhurah este cuvântul obișnuit pentru putere, dar forma plurală este folosită în Iov 41:12, ca singular în înţeles.
tsedaqoth — dreptăţi. Forma singulară tsedaqah este cuvântul obișnuit, dar tsedaqoth este folosit în Isaia 33:15 ca singular — „cel care umblă în dreptate”.
chokmoth — înțelepciuni. Chokmah este forma obișnuită, dar chokmoth este folosit în Prov. 1:20, ca singular în înţeles.
'adonim — domni. 'adon înseamnă „domn”, iar „'adonim" înseamnă în mod normal „domni”, dar în Isaia 19:4 cuvântul se foloseşte la singular: „Voi da pe egipteni în stăpânirea unui domn [‘adonim] crud."
behemoth - fiare (mari). Acest cuvânt este la plural şi înseamnă în mod normal fiare, dar în Iov 40:15 se foloseşte la singular, pentru a descrie un singur animal.
Discuând în mod specific despre cuvântul elohim, Wilhelm Gesenius observă că limbajul respinge în totalitate ideea de pluralitate numerică în ‘elohim, ori de câte ori denotă un singur Dumnezeu. Acest lucru este dovedit în special prin faptul că expresia este aproape invariabil unită cu un atribut singular, cum ar fi un adjectiv sau un verb la singular. Pentru mai multe informații despre subiect, consultați Gramatica ebraică a lui Gesenius, paginile 396-401, ediția 1909.
Limba ebraică este o limbă semitică. Cuvântul “semit” a fost inventat în 1781 de istoricul german August Ludwig von Schlözer, care s-a inspirat din relatarea biblică.
Limbile semitice fac parte din familia limbilor afro-asiatice, care îşi au obârşia de la Sem, personajul biblic prezentat în Vechiul Testament ca strămoș al evreilor, ismaeliţilor (numele vechi al arabilor), edomiţilor, moabiţilor, amoniţilor, arameilor, asirienilor, elamiților, caldeenilor și lidienilor.
Conform cu Geneza 10:22. Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacsad, Lud şi Aram. Din aceşti bărbaţi provin toate popoarele semitice.
După tradiția biblică, Avraam (ebr. Abraham), este urmașul lui Sem (ebr. Şhem) care la rândul său era fiul cel mai mare a lui Noe (ebr. Noah). Avraam este tatăl lui Isaac, care este tatăl lui Iacov (numit mai apoi Israel) și al lui Ismael, iar prin aceasta părintele legendar al evreilor și arabilor.
Aşadar la origine limba ebraică antică (proto-ebraica) vorbită de Avraam şi Sara a fost un dialect semit-ebraic, vorbită în casa strămoşului lor Eber. Conform cu Geneza 10: 24. Arpacsad a născut pe Selah şi Selah a născut pe Eber. De aici putem constata că Eber, strămoşul evreilor, nu a fost fiul lui Aram, ci al lui Arpacsad, deci evreii nu au fost aramei, ci doar înrudiţi cu ei.
Avraam venea din Ur, dar în acel timp, chaldeii încă nu au cucerit Urul, deci familia lui nu vorbea limba Babilonului. Chaldeea este denumirea nucleului geografic care a format imperiul numit “Babilonian”. Chaldeii (numiţi şi “babilonieni”) sunt o populație de origine arameică (semită), migrată în secolul al X-lea î.Hr. în sudul Mesopotamiei, ţinut care a primit numele de Chaldeea (Caldeea).
După intrarea în Canaan, Avraam şi urmaşii lui nu şi-au abandonat limba şi nu au vorbit un dialect canaanit, ci propria lor limbă. Şederea în Egipt a afectat puţin limba, deoarece au locuit în Goşen la un loc şi au fost în general conservatori. Limba ebraică biblică a rămas constantă de pe timpul lui Moise şi până astăzi, deoarece deşi forma literelor s-a schimbat, cuvintele în sine nu s-au schimbat.
Geneza 1:1 în caractere ebraice moderne
בְּרֵאשִׁית, בָּרָא אֱלֹהִים, אֵת הַשָּׁמַיִם, וְאֵת הָאָרֶץ.
Textul ebraic redat în caractere latine
bereshith bara elohim eth hashshamayim we'eth ha'arets
Aşadar, nu doar ELOHIM, ci majoritatea cuvintelor ebraice sunt semito-ebraice, aduse din casa (clanul) lui Eber.
Pentru cuvântul "dumnezeu" singularul morfologic este "’elōah", aşa cum vedem în textele din Deut. 32:15, 17; Job 3:4, 23; 4:9, 17; 5:17; 6:4, 8f; 9:13; 10:2; 11:5ff; 12:4, 6; 15:8; 16:20f; 19:6, 21, 26; 21:9, 19; 22:12, 26; 24:12; 27:3, 8, 10; 29:2, 4; 31:2, 6; 33:12, 26; 35:10; 36:2; 37:15, 22; 39:17; 40:2; Ps. 18:32; 50:22; 114:7; 139:19; Prov. 30:5; Isa. 44:8; Hab. 1:11; 3:3; Dan. 11:37ff; Neh. 9:17; 2 Chr. 32:15). "’Elōah" este echivalentul cuvântului aramaic ’elah şi al cuvântului arab ilah (art. allah). Totuşi, acesta nu se foloseşte de regulă alături de ’elōhīm, în relaţie singular-plural, deoarece ’elōhīm este pluralul majestăţii puterii şi nu este nici un cuvânt paralel ca eloahim. Pentru a descrie relaţia de singular-plural se foloseşte substantivul ’ēl (singular) şi ’ēlim sau ’ēlei (plural). Ca şi etimologie ’elōhīm înseamnă „a fi foarte puternic”, "Cel ce are puteri multiple". Este posibil ca acesta să fie sensul iniţial al termenului Elohim de la Geneza 1:1:
La început a făcut Cel foarte puternic, cerul şi pământul.
Succes la studiul limbii ebraice!
Mai jos în poză ebraistul Wilhelm Gesenius.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu