DATAREA EXACTĂ A EVENIMENTELOR DIN JURUL PAŞTELUI (P8)

8. Datarea zilei răstignirii şi a celor trei zile şi trei nopţi în mormânt

 

La Matei 26:17 în comparaţie cu Ioan 18:28 vedem un decalaj serios care necesită o atenţie deosebită:

În ziua dintâi a praznicului Azimelor, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: "Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci paştile?"

Ioan 18:28. Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată: era dimineaţa. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştile.

 

Dar oare de ce Domnul nostru Isus Christos şi ucenicii au mâncat mielul de paşti mai repere decât ceilalţi? Problema se rezolvă doar dacă admitem că Domnul Isus şi apostolii socoteau altfel zilele primei luni, decât autorităţile din Ierusalim. La Ioan 18:28 ni se arată că din punctul de vedere al ucenicilor, ziua de 14 Nisan trecuse şi erau deja în prima zi a Sărbătorii Azimelor (în ziua de 15 Nisan după calendarul vechi), pe când după calculul făcut de autorităţi, ei erau încă în ziua de 14 Nisan.

Vedem că Domnul Isus şi apostolii respectă calendarul vechi, pe când autorităţile au deviat de la el cu o zi.

Ioan 18:28. Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată: era dimineaţa. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştile.

Ioan 19:31. De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului - căci era ziua Pregătirii, şi ziua aceea de Sabat era o zi mare - iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniţi şi să fie luaţi de pe cruce.

Astfel se explică de ce Domnul Isus şi apostolii au mâncat mielul de Paşte, cu o seară înainte ca cei care s-au ghidat după calculul autorităţilor.

Aşadar, ziua răstignirii, după calculul autorităţilor, a fost 14 Nisan. Dar în ce zi a săptămânii a căzut?

 

Dacă existau două sabate în săptămâna patimilor, putem reconstitui firul evenimentelor pe zile.

 

Evenimentele după cele două calendare, cel vechi şi al autorităţilor:

După calendarul vechi (folosit şi de ucenici) 10 Nisan cădea pe ziua a şasea a săptămânii (zi numită “Vineri”, după calendarul păgân) – deci cumpărarea mieilor de Paşte (a se vedea Exodul 12:3-6), trebuia să se facă în această zi. Era 9 Nisan după calendarul autorităţilor. În cazul acesta ei au cumpărat mieii, fie în această zi, fie în prima zi a săptămânii care urma.

 

Calendarul vechi

 

 -     5  12  19  26 duminica
 -     6  13  20  27 luni
 -     7  14  21  28 marţi
 1    8  15  22  29 miercuri
 2    9  16  23  30 joi
 3  10  17  24       vineri
 4  11  18  25       sâmbăta   

 

 

Sâmbătă 11 Nisan - Sabatul săptămânal. Era 10 Nisan după calendarul autorităţilor.

Duminică 12 Nisan – a doua zi înainte de Paştele după calendarul autorităţilor, a se vedea Matei 26:2. Era 11 Nisan după calendarul autorităţilor.

Luni 13 Nisan. Era 12 Nisan după calendarul autorităţilor.

Marţi 14 Nisan. Era 13 Nisan după calendarul autorităţilor.  

Miercuri 15 Nisan - este ziua răstignirii, era ziua marelui sabat în antichitate, dar nu după oficialii de la Templu, care îl considerau 14 Nisan. Domnul Isus este pus în mormând spre seară, căci este dat jos de pe cruce doar după ce se obţine autorizaţia de la Pilat. Domnul Isus stă prima noate în mormânt.

Joi 16 Nisan după calendarul vechi este 15 Nisan după calendarul autorităţilor, este "prim" sabatul din ciclul Sărbătorii Azimelor, sabatul cel mare din Ioan 19:31, a se vedea Levitic 23:5-7, era considerat sabat, deoarece în Lege se scrie clar că nu se făcea nici o lucrare de slugă. Domnul Isus stă prima zi şi a doua noapte în mormânt.

Vineri 17 Nisan după calendarul vechi este 16 Nisan după calendarul autorităţilor - este ziua ceremonialului de la Templu, când se legăna snopul (omerul) de orz din snopul uscat şi treierat. Domnul Isus stă a doua zi şi a treia noapte în mormânt.

Sâmbătă 18 Nisan după calendarul vechi este 17 Nisan după calendarul autorităţilor - este sabatul săptămânala trei zi în mormânt. Domnul Isus stă a treia zi în mormânt, iar la sfârşitul zilei este înviat de Tatăl Său ceresc.

Duminică 19 Nisan după calendarul vechi este 18 Nisan după calendarul autorităţilor - este ziua în care femeile credincioase au vizitat mormântul şi l-au găsit gol.

Luni 20 Nisan după calendarul vechi este 19 Nisan după calendarul autorităţilor.

Marţi 21 Nisan după calendarul vechi este 20 Nisan după calendarul autorităţilor. Este ultima zi a Sărbătorii Azimelor după calendarul vechi, care era considerat “prim sabat” sau o mare zi de sabat, deoarece era o sărbătoare în care nu se lucra (a se vedea Luca 6:1 texul nemodificat din versiunea Young).

Miercuri 22 Nisan după calendarul vechi este 21 Nisan după calendarul autorităţilor. Este ultima zi a Sărbătorii Azimelor, după calendarul autorităţilor.

Aşa s-a împlinit profeţia Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos, despre cele trei zile şi trei nopţi, cât trebuia să stea în inima pământului (Matei 12:40, Matei 27:63). Ziua răstignirii şi a morţii Domnului Isus este într-o zi de miercuri, dar nu se pune la socoteala celor trei zile şi trei nopţi, deoarece după ce a murit pe la ora 15 după masă, el încă nu a fost dat jos de pe cruce, până ce nu s-a obţinut autorizaţia de la Pilat. Biblia arată clar că era seară.

D. Cornilescu are o redare incorectă, deoarece textul grec nu spune că era „spre seară”, ci chiar seara. La Matei 27:57 textul grec este clar şi spune "Seara acum venind..." şi la Marcu 15:42 tot textul grec spune clar că

„Şi deja seara venind ... „

În Biblia ortodoxă avem o redare corectă: Matei 27:57 Iar facandu-se seara, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care si el era un ucenic al lui Iisus.

Marcu 15:42 Si facandu-se seara, ...

La Marcu 15:42 chiar Cornilescu admite:  „Când s-a înserat”. Iar dacă s-a înserat era seară, deci n-a fost „spre seară”.

Concluzia este clară, Iosif a coborât trupul Domnului Isus de pe cruce seara. Până seara trupul Domnului n-a fost în mormânt, ci pe cruce.

Asta însemna un drum din Dealul Golgota până la Pilat, statul în audienţă şi înapoi cu atorizaţia, după ce Pilat a verificat informaţia – iarăşi un drum dus-întros, apoi mersul în oras după lucrurile necesare pentru îmbălsămarea cu fâşii, întoarecerea şi pregatirea trupului cu fâşii care iarăşi a luat ceva timp. Nicodim, care venise la Isus noaptea contribuie cu aproximativ o sută de litre romane (aproximativ 32,7 kilograme) de amestec de smirnă şi aloe. Apoi, trupul lui Domnului Isus este înfăşurat în fâşii unse cu aces unguent, potrivit obiceiului de înmormântare al vremii (Ioan 19:39).

 

Calendarul greşit cu o zi al autorităţilor de la Ierusalim

 

-      4  11  18  25 duminica
 -     5  12  19  26 luni
 -     6  13  20  27 marti
 -     7  14  21  28 miercuri
 1    8  15  22  29 joi
 2    9  16  23  30 vineri
 3  10  17  24       sambata     

 

14 Nisan este ziua răstignirii. 15,16,17 Nisan cele trei zile cu roşu sunt zilele în care Domnul Isus a stat în mormânt, după calendarul autorităţilor.

În lumea creştină există o tradiţie veche a postului în zilele de miercuri şi vineri. Se ştie că vinerea se posteşte deoarece aşa se crede că în acea zi ar fi murit Domnul Isus. Însă exista o tradiţie veche în care mulţi creştini posteau în ziua de miercuri, deoarece ei aşa credeau că acea zi a fost ziua răstignirii Domnului Isus. Ulterior, când creştinismul a fost unificat forţat sub autoritatea papei de la Roma, s-a decis ca postul de miercuri să fie continuat ca post ce comemorează ziua în care a fost vândut Domnul şi Mântuitorul nostru Isus.

 Finalul documentarului -