CURSUL TIMPULUI DE LA FACEREA LUMII, DUPĂ ANII ARĂTAŢI ÎN BIBLIE
ESTE OARE GENERAŢIA NOASTRĂ LA SFÂRŞITUL CURSUL TIMPULUI ACESTUI SISTEM?
A calcula anii generaţiilor nu este un păcat. Însă nu este nici o sarcină uşoară. Necesită anumite cercetări exacte.
“Adu-ţi aminte de zilele din vechime,
socoteşte anii, vârstă de oameni după vârstă
de oameni, întreabă pe tatăl tău, şi te va
învăţa, pe bătrânii tăi, şi îţi vor spune.”
Moise – Robul lui Dumnezeu
Deuteronomul 32:7
Partea 1
Biblia descrie trecutul, prezentul şi viitorul, arătând şi timpul cronologic în care suntem. Noi suntem în “Timpul Sfârşitului” acestui sistem de lucruri (Matei 24:14).
Cronologia Biblică trebuie calculată conform Textului Masoretic (ebraic) sau conform Textului Septuagintei (traducerii greceşti)?
Între textul ebraic şi cel grec al Vechiului Testament este o diferenţă considerabilă de ani.
Septuaginta, o versiune inspirată?
Anumiţi comentatori ai acestei traduceri, bazându-se pe anumite tradiţii considerau că traducerea Septuagintei a fost inspirată şi este atât de exact redată ca şi o profeţie:
CHIRIL DE IERUSALIM, 313-386 AD, Cateheze mistagogice IV, 34. Scria astfel:
“Când traducătorii de la Ierusalim au ajuns la Alexandria, Ptolemeu, dorind să se asigure de caracterul divin al cărților Sfintei Scripturi și deoarece se temea că trimișii se vor consulta între ei, a prevăzut pentru fiecare interpret, pe insula Pharos, lângă Alexandria, căsuțe private și le-a prescris să facă traducerea tutror cărților, fiecare în parte. Lucrarea a fost gata în 72 de zile. Apoi, toate traducerile făcute separat de fiecare în căsuța lui și fără a exista nicio consultație între savanți, le-a întrunit și au constatat că toate erau în acord nu doar în gândire, ci chiar și în idei și expresii. Lucrul acesta atestă că nu este vorba despre rodul ingeniozității sau al creației unei înțelepciuni umane; traducerea Scripturilor divine dictate de Duhul Sfânt îl avea ca inspirator tot pe Duhul Sfânt.”
La fel de entuziasmat a fost şi CLEMENT DE ALEXANDRIA, 150-216 AD, Stromate I, 148, scriind următorele:
“Scripturile, Legea și Profeții, au fost traduse, după cum se spune, din ebraică în grecește sub domnia regelui Ptolemeu, fiul lui Lagos, sau după unii, sub Ptolemeu supranumit Philadelphus. Demetrius de Phalere a depus mult zel în realizarea acestei lucrări și a ținut să asigure exactitatea traducerii. Deoarece macedonienii erau încă stăpâni în Asia, regele lor, dorind cu orice preț să îmbogățească cu tot felul de cărți biblioteca pe care a fondat-o la Alexandria, a cerut și evreilor din Ierusalim să traducă și ei cărțile lor profetice în grecește. Aceștia, i-au trimis LXX (70) de învățați aleși dintre cei mai înțelepți, oameni experți în Scriptură și cunoscători de limbă greacă, iar cu ei au trimis și cărțile sfinte. Fiecare dintre ei a tradus la rândul lui fiecare carte profetică, iar când au fost comparate toate traducerile s-a constatat un acord perfect, nu doar în expresiile utilizate, dar și în gândire: era un plan divin destinat urechilor grecilor. Nimic nu este surprinzător atunci când înspirația lui Dumnezeu, care a inspirat deja profețiile, să împlinească traducerea lor tot ca un fel de profeție în grecește.”
Însă traducătorul Bibliei Vulgata, IERONIM, 347 – 419 AD, el însuşi un expert în chestiuni de traducere, refuză această interpretare în Praef. in Pent. (PL 28, 150-152):
“Nu știu care mincinos a construit fără jenă cele 70 de celule din Alexandria unde, în ciuda faptului că erau separați, cei LXX (70) ar fi scris un text identic, pe când Ariste, garda de corp a lui Ptolemeu despre care este vorba, și mult mai târziu Flavius Iosif, nu au pomenit nimic despre așa ceva, ci au scris doar că, întruniți într-un singur palat, traducătorii au convenit, însă nu au profețit. Un lucru este să fii profet și alta e sa fii interpret... Nu-i condamn pe cei LXX (70), nu le fac niciun reproș, însă îi prefer mai întâi de toate pe Apostoli. Prin glasul celor din urmă mi-a fost anunțat Christos și-i văd deja înaintea profeților în lista charismelor spirituale, unde interpreții vin aproape pe ultima treaptă.”
Obiecţia lui Ieronim este una sănătoasă, însă cei care s-au lăsat seduşi de anumite tradiţii despre Septuaginta, nu şi-au dat seama de consecinţele argumentării lor. Privind tabelul de mai jos, această traducere nu numai că nu este inspirată, ci conţine multe erori, fie din neatenţia traducătorilor, fie din cauza schimbărilor intenţionate pe care le-au făcut - despre care mărturiseşte, chiar un exeget creştin-evreu, episcopul Epifanie de Salamina
Vârsta oamenilor menţionaţi în textul ebraic (sigla TM) şi în versiunea Septuaginta (sigla LXX):
Matusalem, după TM 969 - după LXX 969
Iared, după TM 962 - după LXX 962
Noe, după TM 950 - după LXX 950
Adam, după TM 930 - după LXX 930
Set, după TM 912 - după LXX 912
Cainan, după TM 910 - după LXX 910
Enos, după TM 905 - după LXX 905
Mahalaleel, după TM 895 - după LXX 895
Lameh, după TM 777 - după LXX 753
Sem, după TM 600 - după LXX 600
Eber, după TM 464 - după LXX 404
Cainan (N), după TM 000 - după LXX 460
Arpaxad, după TM 438 - după LXX 465
Salah, după TM 433 - după LXX 466
Enoh, după TM 365 - după LXX 365
Peleg, după TM 239 - după LXX 339
Reu, după TM 239 - după LXX 339
Serug, după TM 230 - după LXX 330
Iov (cc), după TM 2XX - după LXX 2XX
Terah, după TM 205 - după LXX 205
Isaac, după TM 180 - după LXX 180
Avraam, după TM 175 - după LXX 175
Nahor, după TM 148 - după LXX 304
Iacob, după TM 147 - după LXX 147
Esau (cc), după TM 1XX - după LXX 1XX
Ismael, după TM 137 - după LXX 137
Levi, după TM 137 - după LXX 137
Amram, după TM 137 - după LXX 137
Kohath, după TM 133 - după LXX 133
Laban, după TM 130+ - după LXX 130+
Debora, după TM 130+ - după LXX 130+
Sara, după TM 127 - după LXX 127
Miriam, după TM 125+ - după LXX 125+
Aaron, după TM 123 - după LXX 123
Rebecca, după TM 120+ - după LXX 120+
Moise, după TM 120 - după LXX 120
Iosif, după TM 110 - după LXX 110
Iosua N, după TM 110 - după LXX 110
Notă: Cainan apare doar o singură dată în genealogia naţiuni ebraice.
Aceste diferenţe nu pot fi toate cauza unei erori de copiere, ci schimbarea intenţionată a cifrelor documentelor. Cineva a dorit neapărat şi intenţionat să creeeze un altfel de document, o altă versiune a Torei în cifre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu