Finalul recenziei cărţii Geneza

Prin harul lui Dumnezeu, am terminat recenzia cărţii Geneza. Nu pot să spun că am făcut o lucrare perfectă şi ştiu că am multe neajunsuri. Focusul meu a fost pe eliminarea saducheismelor din textul ebraic şi celelalte texte moştenite şi revenirea la posibilele fraze originale.

De ce cred că există "saducheisme" în Textul Masoretic şi în celelalte texte moştenite?

Deoarece bine a zis, cine a zis, că:

"Nu există armonie în Biblie, decât atunci când foloseşti toată Biblia." La fel este şi cu manuscrisele (versiunile biblice), ca să ai o imagine bună asupra textului redat diferit.

Până acum am întâlnit mai multe variante de redare la Geneza 18:1, după cum urmează:

"Domnul i-a apărut..." Cornilescu+Ortodoxă,

"DOMNUL i-a apărut..." Cornilescu Revizuită,

"Yehowah i-a aparut..." (Textul Masoretic),

"Dumnezeu (Thoes) i-a apărut..." Septuaginta.

Mai sunt şi altele? Dacă mergem pe aceste variante - indiferent pe care - cad două afirmaţii foarte clare ale Bibliei:

Ioan 1:18. Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; şi din Evrei 13:2. Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea, au găzduit fără să ştie pe îngeri (deci nu pe Dumnezeu). - aşadar apariţia şi găzduirea lui Dumnezeu cade. Dacă totuşi apare astfel, este din cauza unei erori scribale, fie intenţionată, fie din neglijenţă. Ce părere aveţi? Merită să cercetăm subiectul şi să găsim o soluţie? Cu siguranţă!

 

Merită, deoarece, după cum spune şi poetul:
Înşelătoria fuge de lumină,
Şi se îngrozeşte de ochiul cercetător;
Dar adevărurile sacre invită testul,
Şi ne spun să căutăm şi să punem la încercare.
O, de am păstra o minte liniştită şi cercetătoare,
Siguri că nu vom cerceta în van,
Ci vom găsi comori ascunse.
Cu o înţelegere binecuvântată,
Creată să fie liberă,
Nu îndrăznim să ne punem încrederea în om,
Ci ne încredem doar în Tine, Dumnezeule.
-- --
AMIN!

 

O relatare din Talmud (este o carte veche evreiasca), spune că în curtea celui de al doilea Templu din Ierusalim au fost găsite trei manuscrise diferite cuprinzând Tora - cărtile scrise de Moise, având diferenţe între ele; diferenţele dintre cele trei versiuni au fost uniformizate în urma unor adunări ale celor înţelepţi. Dar când a fost această perioadă, deoarece Al Doilea Templu a existat mult timp?

Ei bine, avem un indiciu. Unele dintre Sulurile de la Marea Moarta arată o altă formă textuală la diferite versete. Voi lua ca exemplu fragmentul de manuscris numit 4Q1 Genesis-Exodus.

Limba în care a fost scris: Ebraica.

Data copierii: 125-100 înainte de Hristos.

Locaţia: Qumran, Pestera 4

Conform textului de pe un site în limba engleză la Genesis 22:14 versiunea 4Q1 avem următorul text:

Abraham called the name of that place “God Will Provide”. As to this day, “On Yehowah’s mountain, it will be provided.” Avraam a numit acel loc „Dumnezeu va oferi”. Ca până în ziua de azi, „Pe muntele lui Yehowah, va fi asigurat”.

Sulurile de la Marea Moartă conţin două redări, una pe care o întâlnim şi în textul Masoretic şi una aparte în sulul nr 4Q1 din peştera nr 4. Aici, în acest sul, soferimul a copiat forma originală a textului şi nu a modificat nimic. Este şi normal ca Avraam să fi numit acel loc Elohim-jireh (Dumnezeu va purta de grijă) şi nu Yehowah-jireh (Yehowah va purta de grijă), pentru că nu cunoştea numele divin. Conform tradiţiei, textele sunt scrise de Moise, căruia i s-a dat taina descoperirii Numelui Divin. Deci Moise nu ar fi scris că oamenii de înaintea lui l-au chemat pe Dumnezeu cunoscând numele "Yehowah", cum crează impresia soferimii evrei, care s-au luptat cu acea sectă elenistică.

În plus, textul Masoretic are şi o altă tendinţă dubioasă, acela de a descoperi cititorului că Avraam l-ar fi văzut pe Dumnezeu:

Şi Avraam a numit numele acelui loc Yehowah-jireh; așa cum se spune până astăzi: „Pe muntele unde Yehowah este văzut”.

Care dintre oameni l-a văzut vreodată pe Dumnezeu? Nimeni. Mărturia Noului Testament este clară în această privinţă:

1 Ioan 4:12. Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi.

 

Răspunzănd la întrebarea „Când a fost acel timp în care existau trei versiuni ale Torei în limba ebraică?”, nu putem ştii cu siguranţă, dar putem spune în mod cert că între anii 125-100 înainte de Hristos, existau deja, cel puţin două versiuni ale Torei în limba ebraică şi una în greacă, Septuaginta.

 

Întrebarea care se pune este: Cât de siguri putem fi că înţelepţii vremii de atunci au redat forma autentică de la Geneza 18:1 şi nu una cerută de politica religioasă dictată în acel timp, când liderii saduchei au fost la putere în Ierusalim? Saducheii nu credeau în îngeri (Fapte 23:8), deci era în interesul lor să alcătuiască o nouă versiune a Torei, care să reflecte acest punct de vedere. Având în vedere acestea, este posibil ca Geneza 18:1 şi alte versete asemănătoare să fi sunat altfel în Tora originală, ca de exemplu: "Îngerii lui YEHOWAH i-au apărut..." sau "Îngerul lui YEHOWAH i-a apărut...".

 

Saducheisme în prima versiune a Septuagintei

 

Afirm asta deoarece în prima traducere a Septuagintei s-au făcut  treisprezece modificări faţă de textul original (printre care şi saducheisme) – depistate şi condamnate de rabinii acelui timp, ceea ce arată că modificările erau deja o practică scribală în Iudeea acelui timp şi chiar mai înainte, aşa cum arată Talmudul, când consemnează existenţa celor trei versiuni în curtea Templului din Ierusalim.

Iată şi lista versetelor modificate de către primii traducători ai Septuagintei, unde găsim şi două saducheisme:

Geneza 1:1, Geneza 1:26 (”să fac om” în loc de נעשה אדם ”să facem om”), Geneza 2:2, Geneza 5:2, Geneza 11:7 (”hai să cobor” în loc de הבא נרדה ”hai să coborâm”)., Geneza 18:12, Geneza 49:6, Exodul 4:20, Exodul 12:40, Leviticul 11:6, Numeri 16:15, Deuteronomul 4:19, Deuteronomul 17:3

Saducheii nu credeau în îngeri (Fapte 23:8), credeau că Dumnezeu este singur în cer, iar îngerii sunt de fapt forma umană a acestui Dumnezeu, deci era în interesul lor să alcătuiască o traducere, care să reflecte acest punct de vedere.

Existenţa unor modificări ale textelor din versiunea greacă Septuaginta reiese şi din mărturiile timpurii.

Ceea ce este însă deosebit de interesantă este și poziția tradiției iudaice vizavi de această traducere simultană și identică. O sursă din perioada talmudică, numită Mesechta Sofrim, ne spune următoarele:

Ziua [în care Tora a fost tradusă în greacă pentru împăratul Ptolemeu] a fost la fel de dificilă pentru poporul evreu ca și ziua în care au venerat vițelul de aur, pentru că Tora nu a putut fi tradusă suficient de bine.

O altă sursă, Meghilat Taanit, din aproximativ aceeași perioadă, are un mesaj similar:

În ziua de 8 Tevet a fost realizată traducerea Torei în greacă în zilele împăratului Ptolemeu și întunericul a coborât asupra lumii timp de trei zile.

AMBROZIU DE MILAN, 330-397, Exaemeron III, 5, 20, este foarte rezervat și critic referitor la textul tradus de LXX.

El spune că putem constata cu ușurință că cei 70 de traducători ai textelor Scripturii în grecește au făcut numeroase adăugiri la textul ebraic și foarte multe completări pe alocuri. (Şi aici putem vorbi şi de cei care le-au urmat exemplul acesta rău.)

EPIFAN DE SALAMINA, un evreu creştin, (310-403), în lucrarea De Mensuris et Ponderibus III, PG 43, col 242. laudă traducerea celor 70 de rabini, însă tot el o demască, atunci când arată ce tipuri de modificări s-au făcut: “toți erau unanimi, iar acolo unde trebuia înlăturat un cuvânt, cu toții îl înlăturau în perfect acord; ceea ce înlăturau era inutil, iar ceea ce adăugau era necesar.”

 

Cu acese mărturii clare din antichitate, nu putem considera pe bună dreptate, că Textul Masoretic sau cel al Septuagintei, ar fi unul perfect, în toate privinţele. Mai degrabă trebuie să fim circumspecţi, aşa cum spune şi poetul anonim:

Înşelătoria fuge de lumină,
Şi se îngrozeşte de ochiul cercetător;
Dar adevărurile sacre invită testul,
Şi ne spun să căutăm şi să punem la încercare.
O, de am păstra o minte liniştită şi cercetătoare,
Siguri că nu vom cerceta în van,
Ci vom găsi comori ascunse.
Cu o înţelegere binecuvântată,
Creată să fie liberă,
Nu îndrăznim să ne punem încrederea în om,
Ci ne încredem doar în Tine, Dumnezeule.