1 Și Yehowah a vorbit lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului, zicând: 2 „Luna aceasta va fi pentru voi începutul lunilor; va fi prima lună a anului pentru voi. 3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi: „În a zecea zi a acestei luni să ia fiecare bărbat câte un miel, după casele părinţilor lor, câte un miel pentru o casă; 4 Şi dacă familia este prea mică pentru un miel, atunci el și vecinul său de lângă casa lui să ia unul după numărul sufletelor; după mâncarea fiecăruia bărbat să vă socotiţi mielul. 5 Mielul să fie fără cusur, de parte bărbătească de un an. Să fie al vostru, să-l iei de la oi sau de la capre. 6 Şi să-l păstrați până în a paisprezecea zi a aceleiași luni, şi toată adunarea obştii lui Israel să-l omoare la amurg. 7 Să ia din sânge și să-l pună pe amândoi stâlpii uşii și pe pragul de sus, pe casele în care îl vor mânca. 8 Și ei vor mânca carnea în noaptea aceea, friptă pe foc și azime; cu ierburi amare o vor mânca. 9 Nu mâncaţi din el crud, nici fiert, nici fiert cu apă, ci prăjit la foc, cu capul său, cu picioarele lui și cu interiorul acestuia. 10 Și să nu lăsați nimic din el până dimineața, iar ce rămâne din el până dimineața să-l ardeți în foc. 11 Și așa să-l mâncați: cu coapsele încinse, cu sandalele în picioare și cu toiegele în mână; și să-l mâncați în grabă.” – căci e Trecerea (Paştele) lui Yehowah. 12 „Pentru că voi trece prin țara Egiptului în noaptea aceea și voi lovi pe toți întâii născuți din țara Egiptului, deopotrivă de la oameni și animale. Şi voi împlini judecăți împotriva tuturor zeilor Egiptului, Eu, Yehowah. 13 Și sângele vă va fi un semn pentru casele în care vă aflați; și când voi vedea sângele, voi trece peste voi și nu va fi nicio urgie asupra voastră care să vă nimicească, când voi lovi țara Egiptului. 14 Și această zi vă va fi de pomenire și o sărbătoare lui Yehowah, astfel sărbătorind în neamurile voastre prin rânduială pentru totdeauna. 15 Șapte zile să mâncați azime, dar în prima zi să îndepărtați aluatul din casele voastre, căci oricine mănâncă pâine dospită din prima zi până în ziua a șaptea, acel suflet va fi nimicit din Israel. 16 Și în prima zi să aveți o adunare sfântă, iar în ziua a șaptea o adunare sfântă; nici un fel de lucrare nu se va face în ele, în afară de ceea ce trebuie să mănânce fiecare suflet, numai aceasta va fi făcut de voi. 17 Și veți ține sărbătoarea azimelor, căci în această zi am scos oştirile voastre din ţara Egiptului. De aceea veți păzi această zi în neamurile voastre, printr-o rânduială pentru totdeauna. 18 În prima lună, în a paisprezecea zi a lunii, de seară, să mâncați azime, până în a douăzecea zi a lunii, de seară. 19 Șapte zile să nu fie aluat în casele voastre, căci oricine mănâncă dospit, acel suflet va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie că este străin, fie că este născut în ţară. 20 Să nu mâncaţi nimic dospit; în toate locuinţele voastre să mâncaţi azime”. 21 Atunci Moise a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le-a zis: „Scoateți și luați-vă miel după familiile voastre și junghiați mielul de trecere. 22 Și să luați un mănunchi de isop și să-l înmuiați în sângele care este în vas și să loviți pragul de sus și amândoi stâlpii uşii cu sângele care este în vas; și niciunul dintre voi să nu iasă pe ușa casei lui până dimineața. 23 Căci Yehowah va trece ca să lovească pe egipteni și când va vedea sângele pe pragul de sus și pe amândoi stâlpii uşii, Yehowah va trece peste ușă și nu va lăsa nimicitorul să intre în casele voastre să vă lovească. 24 Și veți păzi acest lucru ca o poruncă pentru tine și pentru fiii tăi pentru totdeauna. 25 Și se va întâmpla, când veți ajunge în țara pe care ți-o va da Yehowah, după cum a promis El, să împliniți această slujbă. 26 Și se va întâmpla, când copiii voștri vă vor spune: Ce înțelegeți voi prin această slujbă? 27 Să spuneţi: „Este jertfa trecerii lui Yehowah, pentru că El a trecut peste casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit egiptenii şi ne-a izbăvit casele.” Și oamenii și-au plecat capul și s-au închinat. 28 Și copiii lui Israel au mers și au făcut așa precum Yehowah poruncise lui Moise și Aaron, așa au făcut ei. 29 Și s-a întâmplat că la miezul nopții, Yehowah a lovit pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al Faraonului, care ședea pe tronul său, până la întâiul născut al captivului care era în temniță și toți întâii născuți de la şeptel. 30 Și Faraon s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui și toți egiptenii și s-a auzit un strigăt mare în Egipt, căci nu era casă în care să nu fi fost niciun mort. 31 Și a chemat pe Moise și pe Aaron noaptea și a zis: „Sculaţi-vă, ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și copiii lui Israel; și duceţi-vă, slujiţi lui Yehowah, așa cum aţi spus. 32 Luați-vă și oile voastre și turmele voastre, precum ați spus, și plecați și binecuvântaţi-mă și pe mine. 33 Și egiptenii au silit poporului, trimiţându-l din țară în grabă, căci ei ziceau: „Murim cu toţii”. 34 Și poporul și-a luat aluatul înainte ca acesta să fie dospit, bolurile de frământat legându-le în haine pe umeri. 35 Și copiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise și au cerut egiptenilor lucruri de argint și lucruri de aur și haine. 36 Iar Yehowah a dat poporului har înaintea ochilor egiptenilor, ca să le dea ceea ce au cerut. Astfel i-au prădat pe egipteni. 37 Și copiii lui Israel au plecat de la Ramses la Sucot, aproximativ șase sute de mii de oameni pe jos, în afară de copii. 38 Și o mulțime amestecată s-a suit cu ei; şi turme şi şeptel, chiar foarte deosebite. 39 Și au copt turte nedospite din aluatul pe care l-au scos din Egipt, pentru că nu era dospit, deoarece au fost alungați din Egipt și nu au putut zăbovi, nici nu și-au pregătit nicio mâncare. 40 Timpul cât au locuit copiii lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani. 41 Și s-a întâmplat, la sfârșitul a patru sute treizeci de ani, chiar în aceeași zi, că toată oștirea Domnului a ieșit din țara Egiptului. 42 A fost o noapte de veghe pentru Yehowah, pentru ca i-a scos din ţara Egiptului. Aceeași noapte este o noapte a vegherii pentru Yehowah, la toți copiii lui Israel din generațiile lor. 43 Şi Yehowah a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată rânduiala Trecerii (Paştelui): niciun străin să nu mănânce din ele. 44 Dar slujitorul oricărui bărbat care este cumpărat cu bani, când îl vei tăia împrejur, să mănânce din el. 45 Un străin și un slujitor angajat să nu mănânce din el. 46 Într-o singură casă să fie mâncat. Să nu scoți nimic din carne afară din casă şi nici un os să nu rupeţi. 47 Toată adunarea lui Israel să-l păzească. 48 Și când un străin va locui la tine și va prăznui Trecerea lui Yehowah, să fie tăiați împrejur toți cei de partea bărbătească a lui, apoi să se apropie și să le țină și va fi ca unul născut în țară. Dar nici un netăiat împrejur să nu mănânce din el. 49 O singură lege va fi pentru cel născut în casă și pentru străinul care locuiește printre voi. 50 Astfel au făcut toţi copiii lui Israel, precum Yehowah i-a poruncit lui Moise și Aaron, așa au făcut ei. 51 Și s-a întâmplat chiar în aceeași zi, că Yehowah a scos pe copiii lui Israel din țara Egiptului; pe oștirile lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu