1 Atunci Yehowah a zis lui Moise: „Intră la Faraon și spune-i: Așa vorbește Yehowah, Dumnezeul Evreilor: Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi poată sluji. 2 Căci dacă refuzi să îi lași să plece și îi vei tot ține pe loc, 3 Iată, mâna lui Yehowah va fi peste vitele tale, care sunt pe câmp, peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi și peste oi; o ciumă foarte gravă. 4 Și Yehowah va face o deosebire între vitele lui Israel și vitele Egiptului; şi nu va muri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel. 5 Și Yehowah a rânduit un timp stabilit, zicând: Mâine va face Yehowah lucrul acesta în țară. 6 A şi făcut Yehowah lucrul acesta ziua următoare, și toate vitele Egiptului au murit; dar din vitele copiilor lui Israel nu a murit nici una. 7 Şi Faraon a trimis și, într-adevăr, nu era nici măcar una moartă din vitele israeliților. Dar inima lui Faraon s-a făcut grea și nu a lăsat poporul să plece. 8 Și Yehowah a zis lui Moise și lui Aaron: „Luați la voi pumni de funingine din cuptor și Moise să o arunce spre cer în fața lui Faraon. 9 Și va deveni praf peste toată țara Egiptului și va fi o furunculă care va izbucni în bube peste om și peste animal, în toată țara Egiptului. 10 Și au luat funingine din cuptor și au stat înaintea lui Faraon; și Moise a aruncat-o în sus; și s-a făcut o furunculă izbucnind cu bube peste om și peste animal. 11 Iar vrăjitorii nu au putut sta înaintea lui Moise din cauza furunculului, pentru că era furuncul asupra magicienilor și în tot Egiptul. 12 Dar a împietrit Yehowah inima lui Faraon și el nu i-a ascultat, așa cum îi spusese Yehowah lui Moise. 13 Și Yehowah a zis lui Moise: „Scoală-te dis-de-dimineață și stai înaintea lui Faraon și spune-i: „Așa vorbește Yehowah, Dumnezeul Evreilor: „Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi poată sluji”. 14 „Căci de data aceasta voi trimite toate plăgile Mele asupra persoanei tale, asupra slujitorilor tăi și asupra poporului tău; ca să știi că nu este nimeni ca Mine pe tot pământul. 15 Pentru că dacă acum mi-aş fi întins mâna Mea și te-aş fi lovit pe tine și pe poporul tău cu ciumă, ai fi fost tăiat de pe pământ. 16 Dar tocmai pentru aceasta te-am făcut să stai în picioare, ca să-ți arăt puterea Mea și ca numele Meu să fie vestit pe tot pământul. 17 Încă te înalți împotriva poporului Meu, ca să nu-i dai drumul? 18 Iată, mâine, pe la această oră, voi face să plouă o grindină foarte puternică, cum n-a mai fost în Egipt din ziua când a fost întemeiat și până acum. 19 Aşadar acum, trimite, adună-ți vitele și tot ce ai pe câmp; căci pe orice om și animal care se vor găsi pe câmp și nu vor fi aduse acasă, va cădea grindina și vor muri”. 20 Cel ce se temea de Cuvântul lui Yehowah dintre slujitorii lui Faraon și-a făcut slujitorii și vitele să fugă în case; 21 Dar cel ce nu a ascultat de Cuvântul lui Yehowah și-a lăsat slujitorii și vitele la câmp. 22 Și Yehowah a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer, ca să fie grindină în toată țara Egiptului, peste om și peste animal și peste toată iarba câmpului, în toată țara Egiptului 23 Și Moise și-a întins toiagul spre cer; și Yehowah a trimis tunete și grindină și a aruncat foc pe pământ; și a plouat Yehowah grindă peste țara Egiptului. 24 Așa că a fost grindină și un foc strălucit în mijlocul grindinii, foarte îngrozitor, așa cum nu mai fusese în toată țara Egiptului de când a devenit națiune. 25 Și grindina a lovit în toată țara Egiptului tot ce era pe câmp, atât pe om, cât și pe animal; şi grindina a bătut orice iarbă de pe câmp şi a rupt orice pom de pe câmp. 26 Numai în țara Gosen, unde erau copiii lui Israel, nu a fost grindină. 27 Și Faraon a trimis să cheme pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „De data aceasta am păcătuit; Yehowah este drept, iar eu și poporul meu suntem răi. 28 Imploră-l pe Yehowah și să fie destul din aceste tunete puternice și din grindină; și vă voi lăsa să plecați și nu veți mai rămâne. 29 Și aşa i-a zis Moise: „De îndată ce voi ieși din cetate, îmi voi întinde mâinile către Yehowah; tunetele vor înceta și nu va mai fi grindină; ca să ştii că pământul este al lui Yehowah. 30 Dar tu și slujitorii tăi, știu că încă nu vă temeţi de Yehowah Dumnezeu. 31 Și inul și orzul au fost bătute, căci orzul era în spic, iar inul era în floare. 32 Dar grâul și alacul nu au fost bătute; căci se coc târziu. 33 Și Moise a ieșit din cetate de la Faraon și și-a întins mâinile către Yehowah; și tunetele și grindina au încetat și ploaia nu a fost turnată pe pământ. 34 Și când a văzut Faraon că ploaia, grindina și tunetele au încetat, a păcătuit și mai mult și și-a împietrit inima, el și slujitorii lui. 35 Și împietrită era inima lui Faraon și nici n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese Yehowah prin Moise.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu