Săptămâna
O altă piesă importantă a calendarului este săptămâna.
Săptămâna a fost “inventată de Dumnezeu” (Geneza capitolul 1).
O săptămână are şapte zile.
Anul astfel compus are 52 de săptămâni.
Săptămâna biblică
Săptămâna biblică are şapte zile. Ultima zi a săptămânii este numită şi sabat (odihnă).
Exceptând ultima zi din săptămână, în ebraică zilele săptămânii au numele după ordinea în care urmează în ciclul săptămânii. Ele sunt numite ca: iom rishon (prima zi – duminica), iom sheni (a doua zi – luni), iom shlishi (a treia zi – marţi), iom revii (a patra zi – miercuri), iom hamishi (a cincea zi – joi), iom shishi (a şasea zi – vineri) şi iom shabat (ziua odihnei – sâmbăta).
Schimbarea calendarului nu a modificat ordinea zilelor săptămânii
Deoarece în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a dat ordin să fie modificat parţial calendarul vechi, unii oameni greşit informaţi – care urmează erezia World's Last Chance - cred că odată cu modificările din calendar s-ar fi schimbat şi ciclul zilelor, adică ordinea zilelor săptâmânii, ceea ce nu a fost cazul.
Calendarul de astăzi este numit „Calendarul Gregorian” în urma acestei modificări. Oricum, schimbarea nu a afectat ordinea (ciclul) zilelor săptămânale.
Ce modificări s-au făcut în calendar?
Înainte de 1582, era în vigoare Calendarul Iulian, instituit de Iulius Cezar în jurul anului 46 î. Hr.. După Calendarul Iulian durata anului solar era de 365 zile şi un sfert, când de fapt durata lui este mai mica cu unsprezece minute. Aceste unsprezece minute s-au adunat, iar pâna în anul 1582, numărătoarea calendarului era la o diferenţă de zece zile faţă de sistemul solar. Din ordinul lui Grigore al XIII-lea s-au scăzut acele zece zile din numărătoarea calendarului şi astfel s-a echilibrat situaţia. Era joi, 4 octombrie 1582, iar următoarea zi, vineri, trebuia să fie 5 octombrie. Dar Papa Grigore a stabilit că va fi 15 octombrie, adaugând exact 10 zile pentru a aduce calendarul în armonie cu corpurile cereşti.
Modificarea de calendar a Papei Grigore a încurcat cumva zilele saptamânii? Nu. Vinerea a venit după joi, iar sâmbăta a urmat zilei de vineri. A rămas aceeasi zi a şaptea, iar ciclul săptămânal al zilelor nu a fost perturbat deloc.
Situaţia din România
Calendarul Gregorian (sau de stil nou) a înlocuit Calendarul Iulian (numit şi de stil vechi) şi în România, prin hotărâre de stat. Oficial, după cum în noul sistem de calcul la Roma, ziua de vineri 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582, - fiindcă 4 octombrie 1582, a fost urmata de vineri, 15 octombrie 1582, iar nu 5 octombrie - în noul calendar din România anului 1919, duminica 31 martie, a fost urmat de luni 14 aprilie, deoarece 1 aprilie a devenit 14 aprilie, ordinea zilelor săptămânii (luni, marţi, miercuri, joi, etc..) rămânând aceleaşi în ablele cazuri.
Calendarul pentru anul 1919, pe stil nou în România
Ianuarie
L M Mi J V S D
1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31
Februarie
L M Mi J V S D
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28
Martie
L M Mi J V S D
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Aprilie
L M Mi J V S D
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30
Mai
L M Mi J V S D
1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31
După cum vedeţi din tabelul de mai sus, orinea celor şapte zile ale săptămânii nu s-a schimbat deloc, doar datarea lor calendaristică (din lună).
Astfel, agitaţia că s-ar fi pierdut ziua sabatului original, este falsă şi periculoasă, fiind o minciună de la Satan Diavolul. Promoterul acestei idei greşite în Romnia, un fost cadru militar – care a importat un nou calendar cu un alt sabat din SUA - a murit ulterior ca ateu, deşi înainte îşi zicea că este profet sâmbătar. Numai ca să vedeţi de unde a venit aşazisa “noua lumină” în România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu