Documentar: CALENDARUL LUI DUMNEZEU p5

 

Zilele lunilor biblice

Câte zile are o lună?

 

Datarea lunii întâi, numită Abib (şi Nisan după exil)

Exodul 12:2 "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.”

Luna Abib, a fost prima lună a anului biblic, numită Luna Spicelor de orz (Exod 12:2). Era prima lună din anotimpul primăverii, semnul ei fiind în Constelaţia Berbecului (Geneza 1:14, Exod 13:4).

 

Conform Bibliei, fiecare an a început primăvara în luna Abib (luna spicelor de orz) și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminile de pe cer, care să arate lunile, anotimpurile și anii.

Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

15. şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost.

16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

17. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul,

18. să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

19. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

 

De unde ştim câte zile are prima lună biblică?

 

Dumnezeu a făcut un calendar perfect şi l-a încredinţat preoţilor evrei. În acest calendar toate sărbătorile închinate lui Dumnezeu, cădeau în aceeaşi perioadă a anului. Unii au încercat să alcătuiască un calendar biblic, dar nu au fost suficient de atenţi la datele ce le oferă Biblia şi astfel au greşit, ca de exemplu, cei ce susţin Sabatul lunar. Sabatul lunar este o învățătură care susține că ziua sabatului este în funcție de fazele lunii și că zilele 8, 15, 22 și 29 ale luni sunt zile de sabat.

Însă nu există nici un suport în Sfintele Scripturi pentru acestă învățătură, din contră, există o dovadă clară care ne arată că nu este adevărată.

La Exodul 16:1 ni se spune clar că "în a cincisprezecea zi a lunii a doua" Moise cu evreii care au ieşit din Egipt au ajuns în pustiul Sin. Deci în ziua a 15-a a lunii a doua au călătorit. Apoi, evreilor li s-a spus: "mâine este ziua de odihnă, şhabbatul închinat lui Yehovah;" (Exodul 16:23). Aşadar, unul dintre sabatele lunii a doua, luna Zif (Iyar), cade pe data de 16 a lunii. Iată că avem o dovadă precisă din Biblie, despre corectitudinea calendarului găsit în Sulurile de la Marea Moartă. Dacă calculăm înapoi, observăm că prima lună din an, Abib, nu are cum să aibă 29 de zile, dar nici 31 de zile, deoarece data de 16 Zif s-ar modifica la 17 Zif. Aşadar, conform acestei date exacte, prima lună a anului are exact 30 de zile, întotdeauna, într-un ciclu perpetuu.

 

Acest interval de zile, numit şi „lunaţie” are legătura cu corpul ceresc numit Luna, din cauza aceasta toate lunile anului fiind denumite astfel: ”luni”.

 

Lunile anului după ordinea sfântă arătată în Biblie la Exodul 12:2

Luna întâi - Abib (zis şi Nisan), Martie

Luna a doua - Zif (zis şi Iyar), Aprilie

Luna a treia - Sivan, Mai

Luna a patra - Tammuz, Iunie

Luna a cincea - Av, Iulie

Luna a şasea - Elul, August

Luna a şaptea - Ethanim (zis şi Tișhri), Septembrie

Luna a opta - Bul (zis şi Heşvan sau Marcheshvan), Octombrie

Luna a noua - Kislev (zis Chasleu la Iosif Flaviu), Noiembrie

Luna a zecea - Tevet, Decembrie

Luna a unsprezecea – Şhevat, Ianuarie

Luna a douăsprezecea – Adar, Februarie

 

Despre "lunație"

 

Lunația este intervalul de timp care separă două Luni noi și a cărei durată este de 29 de zile, 12 ore, 44 de minute și 2,8 secunde, rotunjind ar fi exact 30 de zile pe axa Pământ-Soare, după cum vedem şi din menţionarea biblică de la Exodul 16:1-23.

 

Zilele lunii întâi Abib (Nisan, Martie)

 

     5  12  19  26 duminica
       6  13  20  27 luni
       7  14  21  28 marţi
 1    8  15  22  29 miercuri
 2    9  16  23  30 joi
 3  10  17  24     vineri
 4  11  18  25       sâmbăta   

 

Când începe prima lună?

 

Când Soarele este în prima constelaţie din Cununa Semnelor, această constelaţie fiind Constelaţia Berbecului (Aries). Văzut de la polii nord ai Pământului și Soarelui, Pământul se rotește în sens antiorar pe orbită și pe axă, tot așa cum și Soarele se rotește în sens antiorar pe axa sa potrivit acestui punct de vedere. La fel, Cununa semnelor are sens antioarar, adică în contrasens față de acele unui ceasornic. După ce Soarele intră în Constelaţia Berbecului, se produce Echinocţiul de Primăvară, acest echinocţiu fiind prima zi din Anul Biblic şi prima zi din prima lună a Anului - Luna Abib.

 

Dovezile istorice

 

Calendarul Bibliei este făcut de Dumnezeu. El a ales câte ceasuri să aibă o zi, câte zile să aibă o săptămână, câte zile să aibă o lună şi câte luni să aibă anul. Tot El a făcut cele 12 constelaţii speciale ale cerului pentru a indica mersul lunilor anului şi tot El a ales care va fi prima lună a anului.

Există în istorie dovezi clare că Anul Nou Biblic la evreii din vechime începea Primăvara, la Echinoxiul de Primăvară.

Pentru a determina Anul Nou, evreii din antichitate urmăreau mersul soarelui pe cer, în raport cu constelaţiile speciale ale cerului - menţionate în Biblie la Geneza 1:14, în acelaşi timp cu fazele lunii din jurul Echinocţiului de Primăvară, încă de pe timpul lui Moise:

"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelaţia Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor, să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.”

Iosif Flaviu (din neam de preoţi evrei, care a trăit în secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

Din cărţile din antichitate mai aflăm detalii importante, cum ar fi:

„Moise a calculat prima lună de la începutul Echinocțiului de Primăvară,” Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni.

Evenimentul Echinocţiului de Primăvară afost menţionat şi de cel mai mare istoric creştin din Antichitate:

„pentru evrei, prima lună a fost după Echinocțiul (de Primăvară)”, Eusebiu, Istoria ecclesistică, VII, 32

Toţi aceşti trei oameni, doi evrei şi un grec, au fost istorici mari, de renume mondial, deci oameni care s-au ocupat special cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din burtă sau din buzunar.

DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe

În anul curent (2024), echinocţiul de primăvară a fost în 20 martie.

Conform unei tradiţii vechi din Orient, Anul Nou trebuie să cadă în ziua a patra a săptămânii, din prima săptămână a primei luni - adică Miercurea.