Ce este Legea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos?

 

Dragi fraţi şi surori,  

 

Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru şi de la Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos!

Ce este Legea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Christos?

 

Prescurtată „Legea lui Christos”, (Galateni 6:2) este legea Noului Legământ (Romani 8:2; 2Corinteni 3:6; Evrei 10:15-22), iar principiul de bază al ei este iubirea altruistă (christică) faţă de Dumnezeu şi oameni (Ioan 13:34,35; Marcu 13:30,31; Romani 13:8-10). Această lege a Noului Legământ cuprinde toate poruncile date de Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos şi de apostolii Săi (Matei 28:20; Fapte 1:2). Legea lui Moise nu mai este valabilă pentru noi în înţeles literal, doar cele re-poruncite de Scrierile Noului Testament, celelalte sunt valabile doar în înţelesul lor spiritual (Romani 3:21-31; 7:6; 10:4; 2Corinteni 3:6; Galateni 3:19-26; Coloseni 2:14-17; Evrei 7:11,12; 18-28).

 

În Noul Legământ există o amintire perpetuă, poruncită de Isus Christos, aceasta este CINA DOMNULUI (Luca 22:17-20; 1Corinteni 11:23-29). Fiecare creştin este liber să ţină spre gloria lui Dumnezeu şi a lui Christos, o zi de sărbătoare săptămânală sau chiar două (sabat sau duminică, sau ambele) sau o zi post sau chiar două (miercurea şi vinerea, sau ambele), sau de altă slujire, dacă nu o impune şi altora (Romani 14:5,6), şi este liber în ce priveşte dieta alimentară, modul de a se destinde, cât şi consumul moderat de alcool, dacă nu se ajunge la excese sau la poticnirea altora (Romani 14; Matei 11:19; Ioan 2:1-0; Coloseni 2:16; 1Timotei 3:8).

 

Căsătoriile de proba, concubinajul sunt conform Bibliei ,,desfrânare” (1Corinteni 7:2; 1Tesaloniceni 4:2-8). De asemenea, este interzisa în Biblie căsătoria între un credincios şi un necredincios, aceasta trebuie să se facă numai în Domnul iar cine nu respectă va suferi mult în această viaţă (Deuteronomul 7:1-4; 2Corinteni 6:14). Biblia permite divorţul doar în cazul adulterului, partenerul nevinovat poate divorţa, după ce a făcut tot ce a putut pentru salvarea căsniciei şi are dreptul şi la recăsătorire (Matei 5:32; 19:9). Recăsătorirea mai este permisă în cazul morţii unui partener, sau în cazul re-împăcării cu partenerul divorţat, dacă acesta nu s-a recăsătorit între timp (Romani 7:2,3; 1Corinteni 7:10,11,39; Deuteronomul 24:1-4).

 

Autorităţile guvernamentale şi locale sunt "rânduite" de Dumnezeu, pentru a nu fi haos (anarhie), ci o anumita ordine în această lume, prin urmare trebuie să manifestăm supunere, ascultând de legile ţării în care trăim (Romani 13:1-7; Tit 3:1,2; 1Petru 2:13,17), iar cine se răzvrăteşte împotriva autorităţilor se răzvrăteşte de fapt contra lui Dumnezeu care le-a rânduit. Excepţie de la ascultare faţă de autorităţi este cazul când acestea pretind ceva ce îi aparţine lui Dumnezeu sau implică călcarea legilor lui Dumnezeu (Matei 22:21; Fapte 4:19).

 

Bazat pe învăţătura Domnului Isus, creştinii trebuie să nu facă parte din lume (Ioan 15:18,19; 17:16), acesta implică să fim neutrii şi imparţiali, adică să nu facem diferenţe între oameni de rase, naţionalităţi sau categorii sociale (Fapte 10:34,35); mai înseamnă a nu ne implica în politica care ar leza convingerile noastre sau a altora (Ioan 6:15; 18:36); şi de a ne reţine de la unele funcţii şi meserii contrare legii lui Christos, de a ne reţine în a face jurăminte, ci doar a ne da cuvântul de onoare (Matei 5:33-37; Iacov 5:12), de la a căuta dreptatea prin tribunale omeneşti, ci doar în cazuri majore (Matei 5:40; 1Corinteni 6:1-8), de a nu ne implica în războaie şi în a învăţa războiul prin efectuarea unor arte militare, căci noi căutăm pacea cu toţi oamenii şi nu suntem împotriva nimănui (Luca 6: 27-29; Romani 12: 17-21; Evrei 12:14; Isaia 2.2-4).

 

Trebuie să ducem o viaţă simplă, cinstită în toate domeniile (şi în afaceri), mulţumindu-ne cu ceea ce este necesar din punct de vedere material, evitând luxul şi ducând un trai modest, cumpătat în orice domeniu (Tit 2:11; 1Timotei 6:8-10). Trebuie să evităm lăudăroşenia şi ieşirea în evidenţă prin îmbrăcăminte scumpă şi podoabele (bijuteriile), şi ne vom aranja, tunde, şi îmbrăca cuviincios, curat, potrivit sexului din care facem parte şi potrivit ocaziei dar neuitând de sfială şi ruşine, pentru a nu provoca pe alţii la gânduri nepotrivite (Deuteronom 22:5; Zaharia 3:3-5; 1Corinteni 11:3-16; 1Timotei 2:9,10; 1Petru 3:3,4). Trebuie să căutăm în primul rând voia şi aprobarea lui Dumnezeu şi interesele Regatul său (Matei 6:33).

 

În legea lui Christos este inclusă şi dărnicia şi binefacerea.

Creştinii cu toate că nu sunt obligaţi să dea zeciuieli, ca şi în Vechiul Legământ, ei vor da cu mână largă chiar mai mult, cât îi va îndemna inima călăuzită de duhul sfânt (2Corinteni 9:7; Evrei 13:16), atât săracilor cât şi pentru a susţine cheltuielile pentru locaşul de adunare pentru lucrarea de predicare, de păstorire, pentru misionari, tipărirea de cărţi, etc. (Exod 35:21; 1Cronici 29:1,7-9; Matei 25:35-40; 1Corinteni 16:1,2; 2Corinteni  cap.8,9 Galateni 2:10; 6:10; Matei 5:40-48).

 

Trebuie să existe unitate între toate mădularele din corpul lui Christos, care este adunarea Sa, deoarece când Isus a fost pe pământ, s-a rugat Tatălui prin cuvintele: ,,Şi mă rog nu numai pentru ei, ci şi pentru cei care vor crede în mine prin cuvântul lor, ca toţi să fie una, cum tu Tată eşti în mine şi eu în tine; ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că tu mai trimis.” (Ioan 17:20,21).

De asemenea, adunarea trebuie să îndeplinească însărcinarea Domnului Isus, poruncită în Marcu 16:15,16:  ,,Duceţi-vă în toată lumea şi predicaţi evanghelia la orice făptură! Cine va crede şi va fi botezat, va fi mântuit...” (vezi şi Matei 28:19,20; Luca 24:47; Fapte 1:8).

 

Atât ca adunare, cât şi ca credincioşi individuali, să slujim pentru ca toţi să ajungem ,,la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Christos...” (Efeseni 4:11-16), ca la venirea Domnului, Acesta să înfăţişeze Adunarea Sa, ca o mireasă, fără pată, sfântă şi fără defect (Efeseni 5:25-27).

Pe lângă toate acestea, adunarea trebuie să fie „stâlpul şi susţinerea adevărului” şi trebuie să promoveze doar voia lui Dumnezeu, spre gloria Lui (1Timotei 3:15; Efeseni 3:21; Coloseni 1:9,10).

Ca credincioşi, trebuie să căutăm unitatea bazată pe adevărul sfinţitor al Cuvântului lui Dumnezeu (Ioan 17:23, Ioan 17:17), şi împlinirea misiunii lăsate de Christos, în a predica evanghelia, a face ucenici, a boteza, a învăţa, a zidi trupul lui Christos, toate acestea făcându-le în comuniune cu Christos (Ioan 15:1-10), ca toţi să creştem şi în final să ajungem toţi la starea de om matur în Christos, aducând prin El multumiri si glorie lui Dumnezeu Tatal (Coloseni 3:17, Filipeni 2:11).

Dacă îl cauţi pe Dumnezeu, te invităm la casa lui Dumnezeu formată din adunarea Lui.