Invitaţie la studiu: Evanghelia după Matei capitolul 3

Har şi pace tuturor de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos!

Invitaţie la studiu: Evanghelia după Matei capitolul 3

Textul paralel Biblia Dumitru Cornilescu şi Biblia Ortodoxă Română

Matei 3

1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustiul Iudeii.       1 In zilele acelea, a venit Ioan Botezatorul si propovaduia in pustia Iudeii,

2 El zicea: "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape." 2 Spunand: Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor.

3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: "Iată glasul celui ce strigă în pustiu: "Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările."        3 El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce striga in pustie: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui".

4 Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.     4 Iar Ioan avea imbracamintea lui din par de camila, si cingatoare de piele imprejurul mijlocului, iar hrana era lacuste si miere salbatica.

5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el;   5 Atunci a iesit la el Ierusalimul si toata Iudeea si toata imprejurimea Iordanului.

6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.        6 Si erau botezati de catre el in raul Iordan, marturisindu-si pacatele.

7 Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: "Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?         7 Dar vazand Ioan pe multi din farisei si saduchei venind la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a aratat sa fugiti de mania ce va sa fie?

8 Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră.           8 Faceti deci roada, vrednica de pocainta,

9 Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: "Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.      9 Si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva: Parinte avem pe Avraam, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam.

10 Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc.    10 Iata securea sta la radacina pomilor si tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca in foc.

11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.      11 Eu unul va botez cu apa spre pocainta, dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine; Lui nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea; Acesta va va boteza cu Duh Sfant si cu foc.

12 Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţa cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge." 12 El are lopata in mana si va curata aria Sa si va aduna graul in jitnita, iar pleava o va arde cu foc nestins.

13 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.      13 In acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de catre el.

14 Dar Ioan căuta să-L oprească. "Eu", zicea el, "am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?"   14 Ioan insa Il oprea, zicand: Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine, si Tu vii la mine?

15 Drept răspuns, Isus i-a zis: "Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci Ioan L-a lăsat.   15 Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea. Atunci L-a lasat.

16 De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea, cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.           16 Iar botezandu-se Iisus, cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El.

17 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea."       17 Si iata glas din ceruri zicand: "Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit".

ΚΑΤΑ ΜΑΤΘΑΙΟΝ 3 - DUPA MATEI 3

1. IN ZILELE ACELEA A VENIT IOAN BOTEZATORUL PREDICAND IN PUSTIA IUDEII

2. SI SPUNAND POCAITI-VA CACI IMPARATIA CERURILOR S-A APROPIAT

3. (1) ESTE ACELA DESPRE CARE S-A SPUS PRIN PROROCUL ISAIA CAND ZICE (2) GLASUL CELUI CARE STRIGA IN PUSTIE PREGATITI CALEA LUI YEHOWAH (3) NETEZIT-I CARARILE

4. SI IOAN INSUSI AVEA IMBRACAMINTEA DIN PAR DE CAMILA SI O CENTURA DIN PIELE IN JURUL MIJLOCULUI SI HRANA LUI ERA LACUSTE SI MIERE SALBATICA

5. ATUNCI IERUSALIMUL TOATA IUDEEA SI TOATE IMPREJURIMILE IORDANULUI AU IESIT LA EL

6. SI ERAU BOTEZATI DE EL IN IORDAN MARTURISINDU-SI PACATELE

7. DAR VAZAND PE MULTI DINTRE FARISEI SI DINTRE SADUCHEI CA VENEAU LA BOTEZUL LUI LE-A ZIS PUI DE VIPERE CINE VA INSTIINTAT SA FUGITI DE MANIA CARE VINE

8. FACETI DECI ROADA VREDNICA DE POCAINTA

9. SI SA NU VA GANDITI ASA (4) ZICAND IN VOI INSIVA AVEM CA TATA PE AVRAAM CACI VA SPUN CA DUMNEZEU DIN PIETRELE ACESTEA POATE SA RIDICE FII LUI AVRAAM

10. IATA CA SECUREA A SI FOST INFIPTA LA RADACINA POMILOR ORICE POM CARE NU FACE ROADA BUNA ESTE TAIAT SI ARUNCAT IN FOC

11. EU IN ADEVAR VA BOTEZ CU APA SPRE POCAINTA DAR CEL CARE VINE DUPA MINE ESTE MAI PUTERNIC DECAT MINE SI EU NU SUNT VREDNIC SA-I DUC INCALTAMINTEA EL VA VA BOTEZA CU DUH SFANT SI CU FOC

12. ACELA ISI ARE LOPATA IN MANA ISI VA CURATI CU DESAVARSIRE ARIA SI ISI VA STRANGE GRAUL IN GRANAR DAR PLEAVA O VA ARDE INTR-UN FOC CARE NU SE STINGE

13. ATUNCI VINE (5) ISUS DIN GALILEEA LA IORDAN LA IOAN CA SA FIE BOTEZAT DE EL

14. DAR IOAN IL RETINEA (6) ZICAND EU AM NEVOIE SA FIU BOTEZAT DE TINE SI TU VII LA MINE

15. SI RASPUNZAND ISUS I-A ZIS LASA ACUM CACI ASA ESTE POTRIVIT SA IMPLINIM TOATA DREPTATEA ATUNCI (7) L-A LASAT

16. SI ISUS FIIND BOTEZAT S-A RIDICAT INDATA DIN APA SI IATA CERURILE I S-AU DESCHIS SI A VAZUT (8) DUHUL LUI DUMNEZEU COBORAND CA UN PORUMBEL SI VENIND (9) PESTE EL

17. SI IATA (10) UN GLAS DIN CERURI ZICEA ACESTA ESTE FIUL MEU PREAIUBIT IN CARE MI-AM GASIT DESFATAREA

Note

(1) Ioan: Nu apare în textul antic al versetului.

(2) Iată: Nu apare în textul antic al versetului.

(3) Yehowah: Recenzia Septuagintei - care a fost traducerea Vechiului Testament în limba greacă - făcută de Aquila, discipolul faimosului rabin Akiba, a inclus numele divin. După răscoala condusă de liderul evreu Bar Kochba (132-136) edictele imperiale interziceau religia mozaica şi toate scrierile ei, sub pedeapsa cu moartea. Edictul includea şi interdicţia folosirii titlurilor şi a numelui Dumnezeului lui Israel. Unii lideri au încercat să caute o soluţie de compromis, dorind a supravieţui, dar şi a rămâne religiosi. Probabil în această perioadă s-a dezvoltat obiceiul la evrei de a substitui numele divin cu "Haşhem" cuvantul care înseamnă "Numele". Posibil că în această perioadă - de frica edictului - "au curăţat" şi creştinii textele Noului Testament de numele divin substituindu-l cu Kyrios, care înseamnă Domnul.

(4) puteţi: Nu apare în textul antic al versetului.

(5) vine: Este la timpul prezent în textul antic. Se pare că, traducătorilor nu le pasă.

(6) caută: Nu apare în textul antic al versetului.

(7) Ioan: Nu apare în textul antic al versetului.

(8) to (articol) pneuma tou (aricol) theou: duhul lui dumnezeu

(9) erchomenon: Înseamnă "venind".

(10) s-a auzit: Nu apare în textul antic al versetului.

Comentariu la Matei 3:3

Noile descoperiri arată că Numele lui Dumnezeu a fost eliminat din Noul Testament. De ce?

Haideţi să studiem timpul în care s-au produs aceste schimbări grave din consemnările savanţilor, care s-au ocupa de acest caz.

Dr. F. H. A. Scrivener: „În secolul al II-lea am văzut prea multe cazuri de încercări de a altera textul Scripturii, unele pur și simplu injudicioase, altele pozitiv necinstite”.

GD Kilpatrick: „Modificările deliberate în toate tipurile de text par să antedateze 200 d.Hr. ... Tatian este ultimul autor care a făcut modificări deliberate. Marea majoritate a modificărilor deliberate au fost mai vechi decât 200 d.Hr. Au apărut în perioada 50 - AD 200 "

Cine a fost acest autor Tatian care a făcut modificări deliberate în manuscrisele Noului Testament?

Tatian a fost elevul și studentul lui Justin Martirul supranumit şi „Filosoful”. Iustin a fost un filozof păgân, din secolele I-II, care a devenit creștin. Dar, din păcate, după convertirea sa la creștinism, el are opinii gnostice în ce priveşte numele lui Dumnezeu, crezând că Dumnezeu nu are nume.

Într-una din cărțile sale, Justin a scris că Dumnezeu nu are nume și nu poate avea un nume.

Această părere nu este cu siguranță din Biblie, aceasta este de la filozofii păgâni, ca unul numit Platon.

Din păcate, Tatian nu a fost singurul autor care a făcut modificări deliberate.

Gaius, din secolul al II-lea, a scris (consemnat prin intermediul lui Eusebiu, marele istoric al Bisericii): „Scripturile divine pe care aceste eretici (vezi pluralul) le-au corupt cu îndrăzneală. Punând mâini violente asupra lor, sub pretenția de a le corecta”. (Burgon, Revizuirea revizuită, p. 323).

Părintele Bisericii Clement din Alexandria, din secolele II - III, a scris (prin intermediul lui Eusebiu): „Cele mai grave corupții la care a fost supus (variantele) Noului Testament au provenit în termen de o sută de ani după ce a fost compus”.

Părintele Bisericii Dionisie: "Când colegii mei creștini m-au invitat să le scriu scrisori, am făcut acest lucru. Acești apostoli ai diavolului (plural) s-au umplut cu neghină, luând unele lucruri și adăugând altele. Pentru ei vaiul va fi rezervat. Mica minune atunci dacă unii au îndrăznit să manipuleze chiar și Cuvântul Domnului Însuși, atunci când au conspirat să-mi mutileze eforturile umile ”.

Ernest Cadman Colwell: "Primele două secole au asistat la creațiile numărului mare de variații cunoscute astăzi de cercetători. În manuscrisele Noului Testament, cred că cele mai multe variantele de redare au fost făcute în mod deliberat."

Prima versiune a „Diatessaronului” din secolul II al lui Tatian a fost atât de corupt (eliminând genealogiile și toate pasajele referitoare la descendența evreiască a Domnului Isus) încât în ​​anii următori un episcop al Siriei a aruncat 200 de exemplare.

Kilpatrick: "Crearea de noi variante a încetat în jurul anului 200 d.Hr., deoarece a devenit imposibil să le vândă. Începând cu secolul al III-lea, chiar și Origen nu a putut modifica textul în mod eficient."

Origen: „În zilele noastre, după cum este evident, există o mare diversitate între diferitele manuscrise, fie prin neglijența anumitor copiști, fie prin îndrăzneala perversă arătată de unii în corectarea textului, fie din vina celor care, jucând rolul de corectori, au lungit-o sau au scurtat-o după bunul plac. "

Colwell: „Majoritatea covârșitoare a citirilor diferite din variante au fost create înainte de anul 200”.

Scrivener: „Cele mai grave corupții la care a fost supus vreodată NT, au apărut în termen de o sută de ani după ce acesta a fost compus”.

După ce lumea şi-a dat seama ce se întâmplă s-au luat măsuri de rigoare în biserici, dar a fost prea târziu: Kilpatrick: „Crearea de noi variante a încetat până în anul 200 d.Hr., deoarece a devenit imposibil să le vândă”.

F.C. Kenyon: „La început, fiecare carte avea un singur text original, care acum face obiectul criticilor de recuperat, dar în primele două secole acest text original grecesc a dispărut sub o masă de variante, create prin erori, prin modificări conștiente, și prin încercări de a remedia incertitudinile astfel create. "

Avem noi surse extra-biblice, care ne-ar putea demonstra, că numele divin a fost cunoscut și scris înaintea Sinodului de la Niceea?

Da, de exemplu Numele divin (YHWH) a fost scris și pronunțat în afara Iudeii, sub diferite forme, iar în transcrierile grecești era apropiat uneori de „Ieoua”.

Ιουώ (Iouō, Koine: [juˈo]): Pistis Sophia [102] (sec. II)

Ιεού (Ieou, Koine: [jeˈu]): Pistis Sophia [102] (sec. II)

Ιεηωουά (Ie-ee-ōoua): Pistis Sophia [103] (sec. II)

Ιευώ (Ieuō): Eusebius [104] (c. 315)

Ιεωά (Ieōa): texte magice elenistice [105] (secolele II-III), M. Kyriakakes [106] (2000)

Eusebiu, faimosul istoric al Bisericii îl citează pe scriitorul neoplatonist Porfirie afirmând că Sanchuniathon din Berytus (azi Beirut) a scris cea mai adevărată istorie despre evrei pentru că a obținut înregistrări de la „Hierombalus” („Ierubaal”) preot al Dumnezeului Ieuo, că Sanchuniathon și-a dedicat istoria lui Abibalus, regele din Berytus, și că a fost aprobată de rege și de alți anchetatori, data acestei scrieri fiind înainte de războiul troian apropiindu-se de timpul lui Moise, „când Semiramis era regina asirienilor”.

Diferenţele vin din faptul că fiecare scriitor îl spune adupă dialectul său.

Care este semnificația numelui divin?

Cele patru litere ebraice YHWH reprezintă patru vocale, mai degrabă decât patru consoane şi unii încearcă prin asta să-l cupleze cu IAUE, deşi această formă semantic nu poate reprezenta nimic. Într-adevăr Josephus [istoricul evreu din secolul I] şi transliterările grecești și textul Murashu din 500 î.Hr. ar putea sugera cu numele divin este compus din consoane de tip matres lectionis, care pot avea şi rolul de vocale. În forma IAUE ceste patru sunete nu însemnă NIMIC în ebraică și își pierd legătura cu verbul hawah, o formă a verbului hayah, „a fi”, pe care este construit Numele Divin. Se spune că numele ebraice au un sens semantic, cu atât mai mult cazul cu Numele lui Dumnezeu! (...)
Combinația YE-HO-WAH are un sens semantic bun. În ebraică „YE” reprezintă viitorul sau imperfectul verbului „a fi”, „HO” reprezintă prezentul, în timp ce „WAH” reprezintă trecutul. Cu alte cuvinte, această formă a Numelui ar avea o semnificație specifică și nu ar fi doar o repetare a sunetelor vocale. Cu adevărat YEHOWAH înseamnă „a fost / este / şi va fi” - adică Eternul, Cel Veșnic care va fi, este și întotdeauna a fost în acţiune. Verbul nu arată un Dumnezeu pasiv, ci unul în acţiune, aşadar redarea numelui divin prin Eternul sau Cel Veşnic, nu ar cuprinde în mod deplin sensul din ebraică. De aceea cel mai bine este ca acest cuvânt să fie lăsat aşa cum este – Yehowah şi la nota de subsol să se explice semnificaţia numelui.

Şi acum să răspundem dacă numele divin a fost în Noul Testament sau nu?

Numele divin a dispărut din scrierile Noului Testament relativ repede din cauza disputelor textuale din secolul II infuenţat de punctul de vedere al gnosticilor şi a edictului împărătesc care a interzis Scrierile Sfinte ebraice, după evolta eşuată a evreimii din anul 132-135, cunoscută ca Revolta lui Bar Kohba.

Tetragrama în DuTillet versiunea ebraică a Evangheliei după Matei (conform transcrierii traducătorului Tim Hegg) apare în aceste locuri:

1:24 - Îngerul lui Yehowah 2:13 - Îngerul lui Yehowah 2:15 - Introducere pentru a cita din Tanach 2:19 - Îngerul lui Yehowah 4: 4 - Citat din Tanach 4: 7 - Citat din Tanach 4:10 - Citat din Tanach 5:33 - Citat din Tanach 21: 9 - Citat din Tanach 21:42 - Citat din Tanach 22:37 - Citat din Tanach 22:44 - Citat din Tanach 23:39 - Citat din Tanach 27:10 - Citat din Tanach 28: 2 - Îngerul lui Yehowah

Tim Hegg, mi-a dat aceste explicații:

„În Even Bohan (mă uit la versiunea Heb. 28 Bibliotheek der Rijksuniversiteit, Leiden, care este versiunea A în ediția lui Howard), Tetragrammatonul este abreviat cu un hei (ה) urmat de un semn de accent acut ('ה ) care indică o abreviere pentru YHVH.
În Du Tillet, un semn unic este folosit pentru Tetragrammaton, care arată ca un L cursiv mare, cu trei puncte în mijloc. Am atașat pagina manuscrisului cu Matei 28:2, „... pentru că un înger al lui Y-H-V-H a coborât ...” și o săgeată care indică simbolul folosit pentru Tetragrammaton.
Pentru Münster, am doar ediția din 1551 a Quinquarboreus și, în acest text, Tetragrammaton este complet scris în scrierea ebraică, adică יהוה. "

Creștinii evrei au folosit numele divin, numit „minimi” (eretici) (conform Talmud Shabbat)

„Cărțile„ Gilyon [im] ”și [Biblia] ale Iudeo-creștinilor [„ Minim ”] nu sunt salvate [în Șabat] de foc; ci se lasă să ardă împreună cu numele lui Dumnezeu scrise asupra lor”. R. Jose Galileanul spune: „În zilele săptămânii numele lui Dumnezeu sunt tăiate și ascunse în timp ce restul este ars”. R. Tarphon spune: „Jur pe viața copiilor mei că, dacă vor cădea în mâinile mele, îi voi arde împreună cu numele lui Dumnezeu asupra lor”.

Rabinul Ismael spune: „Dacă Dumnezeu a spus:„ Numele meu care a fost scris în sfințenie [adică în „rolul de gelozie” menționat în Numărul v. 21 și următoarele] va fi șters de apă, pentru a face pace între soț și soție, „cu atât mai mult ar trebui să fie cărțile iudeo-creștinilor, care provoacă dușmănie, gelozie și dispută între Israel și Tatăl său ceresc ...
/ wiki / Gilyonim "

„Așa cum nu sunt mântuiți de foc, așa nu sunt mântuiți atunci când sunt în pericol de descompunere, sau când au căzut în apă sau când le-a avut loc orice altă nenorocire”

1. Istoricul evreu al secolului I Josephus Flavius ​​a scris că, atunci când romanii au atacat Templul, evreii au apelat la numele inspirator de frică al lui [Elohim] (Războiul evreiesc V: 438).

2. El a scris că nu are dreptul să dezvăluie acest nume cititorului său (Jewish Antichities II: 275), însă a dat informații de primă importanță cu privire la pronunția pe care dorea să o ascundă.

3. Cu toate acestea, în lucrarea sa Războiul evreiesc V: 235, el a declarat: „Cel mai prețios era îmbrăcat în cap cu o tiara de in fin brodată cu o margine purpurie și înconjurată de o altă coroană de aur care avea în relief literele sacre ; acestea sunt patru vocale (și nu consoane pentru că era matres lectionis) »Această descriere este excelentă; mai mult, îl completează pe cel găsit în Exodul 28: 36-39.

4. Ascensiunea liderilor anti-iudaici: Cerdo, Valentinus, Marcion, Tatian etc. Sau a celor care nu simpatizau cu numele lui Dumnezeu, ca de exemplu Iustin Martirul şi Filozoful

5. F.C. Kenyon: liderii anti-iudaici făceau „modificări conștiente” din prima parte a secolului al II-lea

6. Împotriva numelui lui Dumnezeu> Iustin Martir: „Dumnezeu nu are nume și nu ar putea avea un nume”

7. Tatian eliminând genealogiile și toate pasajele referitoare la descendența evreiască a Domnului Isus, alții (gnostici) au întrerupt prologul din Ioan capitolul 1

8. Valentin, Teodot, Teofil> Introducerea conceptului Trinitate

9. Ei conduc „mâinile violente asupra Scripturilor”, doar un singur cuvânt a putut scăpa, cuvântul „Aleluia” din Apocalipsa capitolul 19 și asta pentru că nu au înțeles semnificația lui: „Hallelu Yah”

10. După al doilea secol:
„Unii creștini orientali, datorită cunoștințelor lor despre limba ebraică, au împiedicat dispariția completă a numelui. Astfel, Severi din Antiohia, a folosit forma IÔA (Iwa) într-o serie de comentarii din capitolul opt al Evangheliei lui Ioan (Ioan 8: 58), subliniind că era numele lui Dumnezeu în ebraică, un nume pe care îl găsești și în primele pagini ale unui codic al secolului al VI-lea (Coislinianus) pentru a atribui Invizibilul sau Nespusul
Este interesant de observat că evanghelia lui Matei în ebraică a fost găsită într-o lucrare datată de la 6 până la 9 (cartea lui Nestor) și atribuită preotului Nestorie, un fost creştin evreu, în care numele lui Dumnezeu apare sub forma ebraică „Numele” (Hashem) în locul „Domnul” obișnuit.

În comentarea unei lucrări a lui Severi din Antiohia, celebrul cărturar Iacob din Edesse a arătat clar în jurul anului 675 într-un comentariu tehnic, că copiștii Septuagintei din timpul său erau împărțiți dacă ar trebui să scrie numele divin în textul grecesc sau nu.

Unii imami celebri, precum Abu-l-Qâsim-al-Junayd care a murit în 910, cunoscut acum sub numele de Fahr ad-Din Râzî, în timp ce știa că Dumnezeu avea  99 nume frumoase e a explicat că numele suprem (ism-al-a’zam) al lui Dumnezeu nu este Allah. (Gerard Gertoux)

Timpul spune întotdeauna adevărul!